Gabriel Biriș propune taxarea inversă, pentru mai mulți bani la buget. Cum funcţionează sistemul?

Juristul a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în timpul Cabinetului Cioloş, şi s-a ocupat direct de fiscalitate, în această funcţie.

A declarat că acum nu are ambiţii politice şi că nu-şi doreşte să fie ministru. Dar, dacă ar depinde de el, cu ce ar începe, pe taxare, anul 2026?

" Aș începe cu un subiect despre care oamenii nu prea mai vorbesc, și anume imensa evaziune la TVA. Dar la fel este și la impozitul pe profit, și la munca la negru, la toate", spune Biriş.

Gabriel Biriș propune taxarea inversă, pentru mai mulți bani la buget

Şi pentru soluţionrea acestei imense evaziuni, care ar fi prima măsură necesară cu care ar începe?

"Prima măsură cu care aș începe ar fi taxarea inversă generalizată în BtoB (n. red.: business to business - contractele directe dintre firme).

Cu o nuanță aici - că la bunurile susceptibile consumului final ar trebui introdus același plafon ca la telefoane mobile și calculatoare: 22.500 de lei", explică specialistul.

Citeşte şi: Cum pot fenta instituţiile publice plata TVA la bugetul de stat? Taxarea inversă este cheia

Plafonul acesta de 22.500 de lei se referă la aplicarea taxării inverse (reverse charge), pentru livrarea de telefoane mobile, tablete, console (PC-uri, laptopuri), de către distribuitori, către revânzători.

Valoarea bunurilor, exclusiv TVA, pe o singură factură, trebuie să fie mai mare sau egală cu 22.500 de lei, pentru a se aplica mecanismul, conform legislației fiscale.

Dacă o factură de la un distribuitor, către un retailer, depășește 22.500 de lei, TVA nu se mai aplică de către vânzător, ci se mută responsabilitatea (adică se face taxarea inversă) către cumpărător (revânzător).

Citeşte şi: Cum ar putea să salveze taxarea inversă bugetul României

Acest prag a fost introdus pentru a combate frauda cu TVA în sectorul IT&C. Plafonul acesta este diferit de plafonul de TVA, care, de la 1 septembrie 2025, a fost mărit de la 300.000 de lei, la 395.000 de lei cifra de afaceri, conform OUG 22/2025.

Revenind, Biriş explică în continuare: "Odată făcută chestiunea asta, rezolvi cea mai mare parte din gap-ul de TVA (n.red.: diferenţa dintre venitul prognozat şi venitul realizat din încasările Fiscului din TVA).

Când zic "cea mai mare parte", mă refer la 80% din acest gap de 30%, care provine din BtoB, adică din tranzacțiile dintre companii".

Citeşte şi: Statul nu colectează anual 5 miliarde € din TVA. Cine e de vină

Evoluția gap-ului de TVA (diferența dintre TVA-ul teoretic și cel efectiv colectat) în România arată o problemă cronică, cu procente foarte mari, atingând 30%, în 2023, mult peste media UE.

Aceasta demonstrează o colectare ineficientă și un nivel ridicat de evaziune fiscală (manifestat prin fraude carusel şi alte metode de evaziune).

România are constant unul dintre cele mai mari gap-uri de TVA din UE, indicând pierderi semnificative de venituri pe care statul nu le colectează.

Cooperativa munca în zadar

O dată taxarea inversă făcută, explică Biriş, "eliberezi aproape jumătate din forța de inspecție a ANAF, care astăzi lucrează pe rambursări, care dispar, cu taxarea imersă.

Faci asta ca să nu-i mai ţii ocupați cu munca în zadar, pentru că oricum 95% - 97% din sumele cerute la rambursare sunt și rambursate, adică sunt confirmate după controale.

Sunt de acord să controlezi acolo unde sunt probleme. Poate să se facă și niște investiții în training-ul lor, că sunt anumite zone unde chiar trebuie o anumită specializare, ca să vezi unde sunt fraudele".

Cum funcţionează taxarea inversă

Taxarea inversă este un mecanism fiscal simplu, prin care TVA este colectat de către cumpărător, în loc să fie colectat de furnizor, simplificând procesul.

Furnizorul emite factura fără TVA, specificând pe ea "taxare inversă". Cumpărătorul declară și plătește TVA, dar îl și deduce imediat (dacă este cazul).

El înregistrează factura, declarând TVA atât ca TVA colectat (de plată), cât și ca TVA deductibil (de recuperat). Astfel, se neutralizează obligația netă de plată, pentru firmele plătitoare de TVA, care devine astfel 0.

Fiscul a început să lucreze cu big data

Era o vreme în care declaraţiile de TVA şi în general toate datele primite din piaţă, de Fisc, erau stocate "în orb", pe harduri, şi nu erau folosite. În fiscalitate, principiul este că se formează, în timp, o bancă de date cu toate tranzacţiile.

Inspectorul fiscal face o interogare şi află în câteva secunde care sunt punctele susceptibile de a se fi produs o fraudă. Analiza aceasta de big data se face cu algoritmi informatici.

În acest moment, în ce stadiu mai este Fiscul? ANAF, informează Gabriel Biriş, a început să folosească datele. Nu e la "full power". "ANAF, în momentul de față, recuperează ce nu s-a făcut de mulți ani încoace", explică Biriş.

Ce a fost a fost

Se uită în urmă Fiscul, la ce s-a întâmplat în anii în care datele se colectau pe acele harduri, fără să fie interactive, disponibile online pentru ANAF?

"Știți cum e", spune Biriş, "cel mai important este să folosească capacitatea asta de procesare de date pentru a procesa datele curente.

Foto 2

Degeaba procesezi date de acum ani de zile. Descoperi astfel niște riscuri și te duci și nu găsești pe nimeni acolo sau găsești un subsol sau un garaj". Adică au dispărut firmele.

"Ce a fost a fost. Cu greu îmi pot închipui că poate fi recuperat ceva, din ce s-a furat. Ca să fim realiști", a concluzionat pentru Newsweek România Gabriel Biriş, avocat fiscalist.