Scopul era să scadă din presiunea fiscală existentă în business-ul oricărui întreprinzător. Problema a fost întotdeauna că unii plătitori de TVA, din diferite cauze, nu-l mai plăteau deloc.
Atunci, a apărut soluţia: taxarea inversă. Vânzătorul nu percepe TVA pe factură, iar cumpărătorul e responsabil pentru calcularea TVA-ului datorat pentru tranzacție.
Tot acesta e responsabil pentru raportarea acestuia, în propria declarație de TVA, atât ca taxă de ieșire (ca și cum ar fi vândut articolul), cât și ca taxă de intrare (ca și cum ar fi plătit TVA).
Cum pot fenta instituţiile publice plata TVA la bugetul de stat? Taxarea inversă este cheia
România are o problemă cu purtătorii de TVA care nu îl plătesc la stat. Rezultatul este aşa-numitul “gap de TVA” xau diferenţă de TVA. Între cel ce trebuia să ajungă la stat şi cât ajunge în realitate.
Gap-ul de TVA al României pe anul trecut a fost în jur de 30%. Enorm. Suntem primii în UE. Sau mai bine zis ultimii. O soluţie simplă ar fi introducerea taxării inverse. Pur şi simplu, problema aceasta nu ar mai exista.
Dar este bine de ştiut, aşa cum explică avocatul fiscalist Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, că instituţiile de stat, tehnic vorbind, nu plătesc TVA pentru că nu au cod de TVA.
Citeşte şi: Statul nu colectează anual 5 miliarde € din TVA. Cine e de vină
Şi atunci care este soluţia cu acestea? Biriş dă exemplul Italiei, unde apare aşa-numit “split TVA”: institutiile publice nu mai plătesc TVA la furnizor, ci direct la buget. Adică, efectul este acelaşi cu cel al taxării inverse.
Dar lucrurile sunt mai complicate. Instituţiile publice pot fi obligate la plata TVA chiar dacă acţionează exclusiv în calitate de autorităţi publice şi nu desfăşoară nici una dintre activităţile pentru care ar deveni persoane impozabile înregistrate in scopuri de TVA.
Cum pot fenta instituţiile publice plata TVA la bugetul de stat? Taxarea inversă este cheia - Foto: Freepik/wayhomestudio
Acesta este cazul in care instituţiile publice importă bunuri, efectuează achiziţii intracomunitare în anumite condiţii sau beneficiază de anumite servicii prestate de persoane impozabile stabilite în afara României, în cazul în care locul serviciilor respective se consideră a fi în România, conform Ghidului pentru TVA al Ministerului Finanţelor.
Citeşte şi: VIDEO Cum ar putea să salveze bugetul României taxarea inversă. Fraude de miliarde ar fi stopate
“Nu ştiu dacă plăţile sunt efective sau dacă se fac doar compensări (posibil da, pentru că nu are rost ca institutiile să primească banii pentru TVA de la buget, doar pentru a îi da înapoi la buget)”, spune Biriş.
Acelasi mecanism a fost introdus si de Polonia, ambele state reducându-şi masiv gap-ul de TVA, în ultimii ani. Gabriel Biriş mai spune şi că până la 1 iulie 2025 Italia a avut şi un mecanism de taxare inversă, aplicat la tranzacţiile cu companii listate.
Acestea astfel nu mai plăteau TVA la furnizori, presupuşi a avea un grad de conformare sensibil inferior companiilor listate, mecanism pentru care Roma nu au mai primit derogare de la Comisia Europeană.
Citeşte şi: O treime din TVA lipsește din bugetul României. Ce s-a întâmplat?
Biriş atrage atenţia că taxarea inversă aplicată sectorial creează presiune pe furnizori, aceştia trebuind să finanteze input TVA până primesc rambursarea.
Aşa că soluţia este taxarea inversă generalizată. De ce nu se aplică aceasta în România? Ajungem astfel la ce a declarat recent Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef european, conform Digi24:
“Frauda de TVA a ajuns una dintre cele mai profitabile activități criminale din Uniunea Europeană.”
