VIDEO România pierde turiști străini din cauza lipsei de promovare. Bucureștiul nu are brand turistic

A început sezonul estival, iar problemele turismului românesc revin în prim-plan. Dincolo de prețuri, infrastructură sau concurența destinațiilor externe, una dintre marile vulnerabilități ale României rămâne lipsa unei promovări puternice, susține Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

El spune că România nu are încă o strategie suficient de puternică pentru a atrage turiști străini și nici o organizație națională de management al destinației, deși acest lucru a fost promis industriei de turism.

Traian Bădulescu: „O mare problemă este lipsa unei promovări puternice”

Traian Bădulescu afirmă că, dincolo de regimul fiscal instabil, una dintre cele mai mari probleme ale turismului românesc este lipsa promovării.

Citește și: A arătat nota de plată din vacanță. A comparat prețurile din Grecia și din Marea Adriatică: E mai ieftin!

„Lăsând la o parte regimul fiscal, care se tot schimbă, din păcate, dar nu numai în domeniul turismului, știm cu toții că peste noapte nu avem un regim fiscal stabil. O mare problemă este lipsa unei promovări puternice, mai ales pentru primirea turiștilor străini, în incoming, export de servicii, dar chiar și pe plan intern”, a spus Traian Bădulescu.

Citește și: Cât s-au scumpit vacanțele pe litoralul românesc în 2026? Comparație Booking, Airbnb, hoteluri și agenții

El explică faptul că agențiile de turism și hotelierii își fac propria promovare, însă acest lucru nu poate înlocui rolul statului.

„Chiar dacă multe agenții de turism sau hotelierii își fac și ei promovare, totuși orice țară turistică are în spate statul, care are toate mecanismele și uneltele necesare pentru o promovare în forță”, a mai spus purtătorul de cuvânt al ANAT.

Un exemplu important este promovarea prin competiții sportive internaționale. În timp ce alte țări își fac campanii vizibile chiar și la evenimente la care nu participă direct, România lipsește aproape complet din acest peisaj.

„Competițiile sportive contează foarte mult în cazul promovării unei destinații. Și chiar dacă nu am fi în finală sau n-am participa la o competiție sportivă, tot ar fi indicat să ne promovăm pe canalele media din acea țară sau pe canalele media care transmit competiții”, a explicat Bădulescu.

El spune că este nevoie de „o strategie creativă de promovare” și de „un buget mult mai mare”, lucruri pe care România nu le are în acest moment.

România nu are o organizație națională de management al destinației

Traian Bădulescu susține că România are nevoie urgentă de o organizație de management al destinației naționale (OMD), structură care ar trebui să coordoneze promovarea țării ca destinație turistică.

„În primul rând, ar fi ideal să avem, așa cum ni s-a promis, la nivel guvernamental, o organizație de management al destinației naționale (OMD), cum se numește abreviat”, a spus acesta.

În România există deja mai multe organizații de management al destinației la nivel local sau regional, însă nu există o structură națională care să promoveze România ca destinație turistică unitară.

„Avem câteva organizații de management al destinației în România. Sunt deja câteva zeci și asociații regionale sau locale de promovare, pe baza unui parteneriat public-privat. Cele mai multe sunt în Dobrogea”, a explicat Traian Bădulescu.

Potrivit acestuia, există OMD-uri pentru județul Constanța, Mamaia Nord-Năvodari, Mamaia-Constanța, Mangalia, Tulcea, Delta Dunării, Maramureș, Iași, Sibiu și Timișoara.

„Din păcate, două destinații de bază în România nu au o astfel de organizație: o dată România în sine, ca destinație turistică, și, în al doilea rând, Bucureștiul, care este capitala României și, din păcate, nu este promovat”, a precizat Bădulescu.

Bucureștiul, promovat mai mult din vorbă în vorbă

Bucureștiul a devenit, în ultimii ani, o destinație cunoscută mai ales pentru petreceri, restaurante, cluburi și viața de noapte. Însă Capitala ar putea fi promovată și pentru istorie, arhitectură, evenimente culturale și poziția sa de hub regional.

Traian Bădulescu spune că Bucureștiul are un potențial mult mai mare decât imaginea de oraș ieftin pentru distracție.

„Bucureștiul e un oraș eclectic, care îmbină, putem spune, Orientul cu Occidentul. Avem și elemente din Franța. Știm bine, doar era numit Micul Paris, și încă au rămas multe zone cu clădiri de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, în stil parizian. Avem și clădiri cu aer oriental”, a spus acesta.

El amintește că Bucureștiul are două aeroporturi, o infrastructură hotelieră bună și capacitatea de a găzdui congrese și evenimente mari.

„Dacă acum 20 de ani era foarte greu să primești 3.000 de participanți la un eveniment și din cauza capacității de cazare, hoteluri de business de la trei stele în sus, acum se poate”, a explicat Bădulescu.

Totuși, avantajul prețurilor mici nu mai este la fel de puternic ca în trecut.

„Dacă acum 20 de ani era foarte greu să primești 3.000 de participanți la un eveniment și din cauza capacității de cazare, hoteluri de business de la trei stele în sus, acum se poate”, a explicat Bădulescu.

Totuși, avantajul prețurilor mici nu mai este la fel de puternic ca în trecut.

„Și în București nu mai sunt prețurile chiar foarte mici ca înainte. Sunt încă clar sub marile metropole ale Europei Centrale și Occidentale, dar nu mai e diferența așa de mare și nu mai vine totul de la sine. Ar trebui și o campanie, un brand al orașului și să ne promovăm mai în forță”, a spus purtătorul de cuvânt al ANAT.

Mulți turiști străini ajung în București după recomandări de la prieteni sau după ce se documentează singuri pe internet, nu ca urmare a unei campanii coerente de promovare.

Traian Bădulescu spune că a vorbit cu mulți turiști străini la un punct de informare, înainte de pandemie, iar majoritatea apreciau orașul, dar observau starea proastă a multor clădiri.

„I-am întrebat cu sinceritate ce le-a plăcut și ce nu le-a plăcut. N-au avut obiecții marea majoritate. Ce nu le-a plăcut? Păcat de București, că sunt multe clădiri încă în paragină sau nerenovate, nerestaurate, că altfel ar fi o bijuterie”, a povestit Bădulescu.

Voucherele de vacanță au fost „o gură de oxigen” pentru turism

O altă problemă importantă pentru industria turismului este legată de voucherele de vacanță. Traian Bădulescu spune că acestea au avut un rol major nu doar în stimularea consumului turistic intern, ci și în intrarea în legalitate a multor structuri mici de cazare.

„Era ideală valoarea unui voucher pe an de 1.600 de lei per angajat. Era un avantaj atât pentru angajați, cât și pentru industria turismului. Era o gură de oxigen pentru industria turismului”, a spus el.

Potrivit acestuia, voucherele de vacanță au încurajat proprietarii unor vile, apartamente sau alte structuri mici să se clasifice și să intre în circuitul legal.

„Un mare avantaj a fost că, de când, în diverse forme, s-au adoptat aceste vouchere de vacanță sau, cum se numeau inițial, în 2009, tichete de vacanță, au contribuit la intrarea în legalitate a multor structuri mai mici”, a explicat purtătorul de cuvânt al ANAT.

Motivul este simplu: voucherele pot fi folosite doar în unități clasificate sau prin agenții de turism licențiate.

„Un turist nu are cum să folosească un voucher și să-l deconteze decât la o structură de cazare clasificată sau printr-o agenție de turism, care poate asigura, în valoarea voucherului, integral pachetul turistic. Adică, dacă are nevoie și de transport în Delta Dunării și de o plimbare cu barca, poate să intre tot în acest pachet”, a spus Traian Bădulescu.

El atrage atenția că și agențiile de turism sunt obligate să lucreze doar cu structuri de cazare clasificate.

„Și agențiile de turism își pot pierde licența, nu au voie să lucreze decât cu structuri de cazare din România sau de oriunde, clasificate. Este normal să fie așa”, a concluzionat Traian Bădulescu.