Cum stă România cu "şomajul ascuns", flagelul care face ravagii în Europa? Unde sunt Ungaria şi Bulgaria?
Cum stă România cu "şomajul ascuns", flagelul tăcut care face ravagii în Europa? Unde sunt din acest punct de vedere vecinele noastre,Ungaria şi Bulgaria?
Definiția șomajului este restrictivă, excluzând numeroase persoane care nu sunt încadrate în muncă.
Inactivitatea pieței muncii, prin includerea unor grupuri suplimentare de persoane fără loc de muncă, oferă o imagine mai cuprinzătoare decât șomajul în sine.
Începând cu al doilea trimestru al anului 2025, 13,3 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani din UE erau oficial șomeri.
Cum stă România cu "şomajul ascuns", flagelul care face ravagii în Europa?
Cu toate acestea, cifra se dublează, la 26,8 milioane, dacă includem așa-numitul „șomaj ascuns”, deoarece definiția-standard a ocupării forței de muncă este foarte restrictivă.
Aceasta exclude trei grupuri-cheie:
persoane disponibile să lucreze, dar care nu caută activ un loc de muncă
persoane subocupate, care lucrează cu jumătate de normă
persoane care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile imediat
Conform Eurostat, aceste grupuri, împreună cu șomerii, constituie așa-numita „scădere a forței de muncă”. Dar în ce țări europene este subutilizată forța de muncă?
Citeşte şi: O mare fabrică de componente pentru utilaje intră în insolvență. 250 de angajați, în pericol de șomaj
În UE, deficitul de locuri de muncă a fost de 11,7%, în al doilea trimestru al anului 2025, potrivit Eurostat.
Această cifră combină, conform Euronews.com:
5,8% șomaj,
2,6% dintre persoanele disponibile să lucreze, dar care nu caută activ un loc de muncă,
2,4% subocupare și
0,9% dintre persoanele care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile imediat.
În 33 de țări europene, deficitul de forță de muncă variază de la 5,1%, în Polonia, la 25,8%, în Turcia, o cifră deosebit de mare.
Citeşte şi: Pensionar nevoit să intre în șomaj pentru că nu poate ieși la pensie. Ce i-a răspuns Casa de Pensii
Unde este România, în acest top negativ? Are un şomaj ascuns de 9,3%, din care 6,1% sunt persoanele neangajate, iar 2,3% sunt cei ce caută locuri de muncă, dar nu sunt imediat disponibili.
România are 11 state sub ea - recordmanii topului. Printre aceştia, sunt Ungaria, cu un şomaj ascuns de 6,4%, din care şomajul este 4,5%. Bulgaria are 5,5% cu 3,5%.
Cele două țări nordice, Finlanda (19,5%) și Suedia (18,8%), se clasează printre primele trei, urmate îndeaproape de Spania (18,6%).
Acest „șomaj ascuns” este ridicat și în Bosnia și Herțegovina (17,1%), Franța (15,4%) și Italia (15%).
Polonia (5,1%), Slovenia (5,3%), Malta (5,4%) și Bulgaria (5,5%) înregistrează cele mai scăzute rate ale deficitului de forță de muncă pe piața muncii din Europa, toate aflându-se sub 6%.
Printre cele mai mari patru economii ale UE, Germania are cea mai mică rată a deficitului de forță de muncă, de 7,8% - singura sub media UE.
Celelalte trei - Franța, Italia și Spania - se află în grupul superior, cu rate de 15% sau mai mari.
Dorothea Schmidt-Klau, șefa Departamentului pentru ocuparea forței de muncă, piețele muncii și tineret din cadrul OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii), din Geneva, a explicat.
Patru factori principali determină diferențele semnificative în ceea ce privește deficitul de resurse de pe piața muncii în diferitele țări europene.
Sentimentul căutării inutile
Unul este rata șomajului persistent ridicată, care descurajează oamenii să caute locuri de muncă. Adesea, aceștia nu au încredere în sistem, că îi ajută să găsească un loc de muncă potrivit.
„Deceniile de șomaj ridicat au creat sentimentul căutării inutile. Când oamenii cred că există puține șanse de a găsi locuri de muncă potrivite, încetează să mai caute, chiar dacă rămân dispuși și capabili să se angajeze”, spune Schmmidt-Klau.