marți 31 martie
Abonează-te
Newsweek România

Cum ajută Criza Iranului UE să renunţe la plastic mai repede. Lecţie elementară despre cerere şi ofertă

Data publicării: 31.03.2026 • 17:51 Data actualizării: 31.03.2026 • 17:57
Navete de plastic stocate în depozit - Foto: Pexels/Bence Szemerey
Navete de plastic stocate în depozit - Foto: Pexels/Bence Szemerey
Femeie mergând acasă, după ce a făcut cumpărături. Acestea sunt într-o pungă de plastic - Foto: Pexels/Kevin Malik
Femeie mergând acasă, după ce a făcut cumpărături. Acestea sunt într-o pungă de plastic - Foto: Pexels/Kevin Malik

Cum impulsionează Criza Iranului Uniunea Europeană să renunţe la ambalajele din plastic mai repede decât îşi planificaseră. Este o lecţie elementară despre cerere şi ofertă.

Experții avertizează că, din cauza războiului cu Iranul, prețurile la o varietate de bunuri de larg consum din plastic vor crește în rândul consumatorilor.

Produsele din plastic sunt fabricate parțial din petrol, al cărui preț a crescut cu peste 40% de la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie.

Prin urmare, produse precum tacâmurile de unică folosință, băuturile îmbuteliate și sacii de gunoi ar putea fi printre primele care vor crește în următoarele săptămâni, a declarat Patrick Penfield, profesor de practică a lanțului de aprovizionare la Universitatea Syracuse.

Cum ajută Criza Iranului UE să renunţe la plastic mai repede

Cumva, paradoxal, asta ajută UE. Începând cu ianuarie 2030, anumite ambalaje din plastic de unică folosință vor fi interzise. Aşa sunt ambalajele pentru fructele și legumele proaspete, pachetele mici de ketchup sau de muștar și șampoanele de unică folosință din hoteluri.

De asemenea, sticlele de băutură alcoolică şi nonalcoolică vor trece din ce în ce mai mult la sisteme reutilizabile, formându-se o economie circulară care va face ca materia primă folosită să fie tot mai puţină.

Vor exista şi modificări la mâncarea la pachet. Clienții vor fi încurajați să își aducă mai des propriile recipiente pentru băuturi și alimente. UE își propune să prevină existenţa unor cantități mari de ambalaje de unică folosință care să ajungă la gunoi.

Citeşte şi: Adio ambalaje de unică folosință: UE interzice plasticul pentru fructe, ketchup și șampoane din 2030

UE își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu 15%, până în 2040. Cinci procente din totalul ambalajelor trebuie eliminate până în 2030. Printre acestea se numără și celebrul ambalaj Manner, pentru napolitane – considerat nereciclabil, care trebuie înlocuit.

Dar acum, cu Criza Iranului, lucrurile ar putea să fie accelerate. Mai jos - de ce anume. În primul rând, dacă oferta (de plastic brut, făcut din petrol) se scumpeşte, atunci cererea scade şi antreprenorii caută alternative.

Materialele plastice sunt utilizate în toate lanțurile de aprovizionare, de la ambalare, până la producție, ceea ce înseamnă că poate fi dificil de identificat exact de unde provin costurile în prețul final al unui produs, conform cnn.com.

„E unul dintre acele lucruri la dai din cap la magazin. Nu știi dacă e mai scump din cauza inflației generale, a creșterii chiriilor, dar plătești pentru asta”, a declarat Joseph Foudy, profesor de economie la NYU Stern School of Business.

Citeşte şi: Supermarketurile din Europa, informații înșelătoare despre ambalajele din plastic reciclat. (The Guardian)

Costurile mai mari ale ambalajelor ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor în două până la patru luni, deoarece companiile lucrează cu stocul existent de materie primă, a declarat Penfield.

În industrii precum producția de automobile - unde plasticul este doar unul dintre numeroşii factori de producție, iar prețurile sunt adesea fixate în contracte fixe - ar putea dura mai puțin de un an pentru ca costurile mai mari să se reflecte.

În spatele acestor creșteri, se află creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale, care s-au apreciat vertiginos, parțial din cauza amenințării iraniene la adresa transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz.

Citeşte şi: Noi interdicții în supermarket. Pungile de plastic pentru fructe și legume, interzise. Cu ce vor fi înlocuite?

Calea navigabilă joacă un rol esențial în lanțurile globale de aprovizionare cu energie și produse petrochimice. Strâmtoarea este o conductă pentru o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate.

De la începutul războiului, petrolul brut a crescut de la 67 de dolari pe baril, la peste 98 de dolari, la vârful său din 20 martie, în timp ce prețurile de referință ale gazelor naturale din Asia și Europa au crescut cu peste 60%, în aceeași perioadă.

Peste 99% din materialele plastice de la nivel global provin din combustibili fosili, potrivit Centrului pentru Drept Internațional al Mediului. Asta înseamnă că prețurile mai mari la energie nu cresc doar costurile de fabricație, ci și costul materialelor în sine.

Orientul Mijlociu, mare furnizor

Aceasta include polietilena (PE) și polipropilena, două dintre cele mai utilizate materiale plastice din lume. Orientul Mijlociu este un furnizor major de materii prime din plastic. Regiunea reprezintă aproximativ un sfert din exporturile globale de polietilenă și polipropilenă, conform datelor S&P Global Energy.

Femeie mergând acasă, după ce a făcut cumpărături. Acestea sunt într-o pungă de plastic - Foto: Pexels/Kevin Malik
Femeie mergând acasă, după ce a făcut cumpărături. Acestea sunt duse într-o pungă de plastic - Foto: Pexels/Kevin Malik

„Aproximativ 84% din capacitatea de producție a petrolului din Orientul Mijlociu se bazează pe strâmtoare pentru exporturile pe apă”, a declarat Harrison Jacoby, directorul diviziei de polietilenă de la Independent Commodity Intelligence Services, un furnizor global de informații despre substanțe chimice și energie.

Creştere fără precedent

Prețurile rășinilor plastice au crescut deja cu două cifre în majoritatea categoriilor de producție în ultimele 30 de zile, potrivit Plastics Exchange, o casă de schimb independentă care urmărește datele tranzacțiilor pentru piața rășinilor.

„În cei 25 de ani (în industria materialelor plastice), nu am mai văzut niciodată o creștere (lunară) a PER atât de mare”, a declarat Michael Greenberg, CEO al Plastics Exchange și al platformei sale de informații de piață, Resintel.

Alternative? Da, există, dar nu sunt adaptate la economia modernă de acum

Alternativele la larga gamă de folosire a plasticului există, dar nu sunt viabile din două motive: pentru că sunt greu de generalizat în economia globală şi pentru că fluxurile de producţie şi comerţ sunt construite pe plastic.

Alternative naturale și biodegradabile:

Hârtie și carton: Cea mai comună alternativă, reciclabilă și biodegradabilă.

Ambalaje din ciuperci (Miceliu): O alternativă inovatoare, compostabilă acasă, creată din deșeuri agricole și rădăcini de ciuperci.

Alge marine: Materiale comestibile și biodegradabile, folosite inclusiv pentru ambalarea lichidelor.

Bambus și lemn: Materiale durabile, biodegradabile, folosite pentru tacâmuri sau recipiente.

Frunze de palmier: Utilizate pentru farfurii și caserole, sunt 100% compostabile.

Feculă de porumb/cartofi (PLA): Bioplastic realizat din resurse regenerabile, compostabil industrial.

Mai multe articole din secțiunea Economie
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră