În general, UE nu încurajează existenţa a trei cote de TVA. Dacă vrei, spune UE, ai o cotă redusă şi una regulară.
Cabinetul Bolojan vine în întâmpinarea acestei recomandări, cu cota de 11%. Anume, la locuinţele care aveau TVA 5%, pune TVA 11%. La cele care aveau 9%, la unele le pune 11%, la altele 21%.
De ce anume în acest fel? Au făcut un studiu de impact, cu tema: “Cum facem noi astfel ca, la finalul anului, să ne încadrăm în ţinta de deficit agreată cu Comisia Europeană?”.
Cu cât creşte preţul unei locuinţe de 50.000 de euro, după creşterea TVA?
Din calculul aritmetic, pe diverse scenarii de impact bugetar efectuate de exeperţii guvernamentali, a ieşit această structură de cote de TVA: 11% şi 21%.
Locuinţele care au avut până acum TVA 5% sunt în general locuinţe sociale sau locuinţe cu suprafaţa mai mică de 120 mp, iar valoarea locuinţei sub 600.000 de lei.
Cota redusă de TVA de 9% se aplică pentru achiziția de locuințe noi care îndeplinesc anumite criterii. Acestea includ o suprafață utilă de maxim 120 mp (fără anexele gospodărești) și o valoare totală, inclusiv terenul, de maximum 600.000 de lei, fără TVA.
Citeşte şi:
De asemenea, locuința aceasta trebuie să fie complet finisată și locuibilă, la momentul livrării, adică nu trebuie să fie din categoria "la roşu", de exemplu.
Să facem calcule. Analistul economic Ion Radu Zilişteanu arată că, dacă TVA pentru o locuinţă creşte de la 5% la 21%, trebuie să împărţim 1,21 la 1.05.
Este diferenţă de 15,2%, pentru că este problema cu suta mărită. Se împarte la 105, pentru că preţul actuall ipotetic, la care ne raportăm în calculul nostru e cu TVA 5%.
Citeşte şi:
"Ca să aflu cu cât se măreşte preţul, dacă TVA se măreşte de la 5%, la 21%, se împarte 121 la 105. Şi rezultă 15,2%. Asta este creşterea de preţ", spune Zilişteanu.
Să luăm acum diferite locuinţe, la diferite preţuri, care depind de o mulţime de factori. O locuinţă cu o anumită suprafaţă costă în Slobozia de exemplu 50.000 de euro, iar în Cluj 100.000 de euro.
În Bucureşti, în funcţie de zonă, diferă preţul. La acelaşi preţ, diferă suprafaţa ş.a.m.d., deci vorbim despre un apartament pentru tineri (adică mai mic), într-o anumită locaţie.
Citeşte şi:
Ori despre unul pentru adulţi (adică mai mare), într-o altă locaţie, unde preţurile sau zona sunt mai modeste. Aşadar, echivalentul în bani al impactului creşterii TVA poate să însemne diferite lucruri.
Poate să reprezinte cât ar costa o chicinetă în plus, un balcon, o debara sau holişorul de la intrare. În nici un caz o cameră dintr-un apartament de două camere nu poate să reprezinte 15% sau cu atât mai puţin 11% din preţul acelui apartament.
Iar cu cât preţul locuinţei va creşte, impactul în preţ al măririi de TVA va fi mai mare. Acum, să vedem care este impactul în preţ, la diferite preţuri ale unei locuinţe, atunci când TVA creşte, de la 1 august, de la 5%, la 21%:
Cât creşte preţul, cu creşterea TVA. Impactul în preţ
50.000 de euro =>> 57.600 de euro
70.000 de euro =>> 80.640 de euro
80.000 de euro =>> 92.160 de euro
100.000 de euro =>> 115.200 de euro
120.000 de euro =>> 138.240 de euro
Înainte de schimbarea cotelor de TVA, de către Cabinetul Bolojan, erau trei cote de T VA: 5%, 9% şi 19%. Acum sunt două: 11% şi 21%. Dacă TVA creşte de la 9% la 21%, împărţim 121 la 109 şi ne dă 11%, explică Zilişteanu.
Calculăm cât creşte preţul unei locuinţe:
50.000 de euro =>> 55.500 de euro
70.000 de euro =>> 77.700 de euro
80.000 de euro =>> 88.800 de euro
100.000 de euro =>> 111.000 de euro
120.000 de euro =>> 133.200 de euro
Cât creşte preţul la o locuinţă. Nu e acelaşi lucru
Diferenţa faţă de vechiul preţ al locuinţei este notabilă, dar poate să însemne diferite lucruri, ca valoare de întrebuinţare.
De exemplu, în Cluj, garajul de la locuinţa ta cea nouă, achiziţionată acum, într-o dezvoltare imobiliară, poate costa cât această diferenţă de preţ.
Este vorba despre nişte bani care reprezintă o fracţiune dintr-o proprietate, 15,2% sau 11%. “În nici un caz nu înseamnă o cameră”, spune analistul economic Ion Radu Zilişteanu.
Machetă de la Salonul Imobiliar Bucureşti - Foto: INQUAM PHOTOS/Mălina Norocea
Dezvoltatorii câştigă la afacerea asta. O cotă de TVA mai mică înseamnă un preţ final mai mic. Sigur că preţurile vor creşte. Ca orice mărire de taxă şi impozit, şi această creştere a TVA este inflaţionistă.
Efectul ei este că preţurile locuinţelor cresc, ceea ce aduce un profit în plus. Problema este că, teoretic, asta poate duce la şi la micşorarea cererii, adică unii vor vinde mai bine, iar alţii deloc.
