Sacrificarea păsărilor ihtiofage nu va avea ca rezultat creşterea resursei piscicole, arată studiile realizate până acum de cercetători, dar cu toate acestea pescarii şi autorităţile din Delta Dunării apreciază actul normativ în baza căruia cormoranii din amenajările piscicole private vor putea fi extraşi controlat.
Mihai Marinov, specialist al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), a declarat pentru Agerpres că reducerea numărului cormoranilor va afecta şi populaţia de pelicani, pasăre simbol a Deltei, pentru care turiştii vizitează Rezervaţia.
Citește și: Cine e Luha Eugen, sindicalistul discret care încasează 170.000 € / an. A luat 1.200.000 € în 10 ani
Omorârea cormoranilor nu ajută peștele din Deltă
"În anii '70, s-au omorât pelicani mai puţin, dar în schimb cormorani şi alte specii stârci, egrete, inclusiv specii de păsări care nu mâncau peşte - au fost sacrificate aproape două milioane de exemplare, conform unei anumite lucrări, şi peştele dimpotrivă, în loc să crească, cum toţi aşteptau, a scăzut şi mai tare.
Deci, omorârea păsărilor ihtiofage nu va duce la creşterea resursei piscicole, ci dimpotrivă. Asta spun studiile care se bazează pe date din teren", a afirmat reprezentantul INCDDD.
Mihai Marinov a amintit că principala cauză a scăderii resursei piscicole este sistematizarea Rezervaţiei, care a presupus transformarea luciului de apă în amenajări stuficole iniţial, apoi în amenajări agricole, schimbările făcute în Deltă de-a lungul timpului afectând resursa acvatică.
Citește și: Cum a scăpat România de infringementul UE pentru programul de combatere a poluării atmosferice
"Sunt date care sugerează că omorârea cormoranilor ar afecta probabil foarte mult şi pelicanii comuni, pentru că există o simbioză. Ştie toată lumea că cele două specii pescuiesc împreună, iar fără cormorani pelicanii nu ar mai avea acces la resursă. După cum ştiţi, în Delta Dunării avem zeci şi sute de mii de turişti care vin să vadă aceste păsări, nu altceva. Cine ar veni să vadă o deltă pustiită, fără păsări?", a remarcat cercetătorul Mihai Marinov.
El a atras atenţia că existenţa cormoranilor este o dovadă a faptului că în Deltă există peşte, aşa încât această activitate poate fi declarată una durabilă.
"Prin simpla prezenţă a pelicanilor şi cormoranilor avem dovada că încă există peşte, o dovadă ştiinţifică ce permite desfăşurarea în continuare a pescuitului comercial şi celui sportiv în Delta Dunării. E simplu, avem păsări ihtiofage, avem peşte, înseamnă că nu există nicio dovadă care să permită interzicerea pescuitului în Deltă", a menţionat cercetătorul INCDDD.
Pescarii şi autorităţile din Delta Dunării apreciază actul normativ în baza căruia cormoranii din amenajările piscicole private vor putea fi extraşi
Pescarii şi localnicii cunosc foarte bine legătura dintre cormorani, pelicani şi peşte.
"Păsările formează un cerc larg în jurul unui banc de peşte, apoi cormoranii intră în apă şi mână pe jos peştele spre centru, iar cercul se restrânge. Pelicanii la suprafaţă bat din aripi şi se duc şi ei spre centru simultan. Când îi îngrămădesc toţi se reped şi înghit peştele", a arătat Costel B., din Sulina.
El a explicat şi nemulţumirile pescarilor din cauza cormoranilor.
"Cormoranii iau peştele din plasele pescarilor. Ciocul lor este zimţat şi rup plasele", a menţionat localnicul.
Modificările aduse recent de parlamentari Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic permit extragerea controlată a cormoranilor din amenajările piscicole private din Deltă şi complexul Razim-Sinoe, în tot timpul anului, în baza unei cote de recoltă, în condiţiile în care în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) nu este permisă vânătoarea.
Schimbările legislative vor intra în vigoare după promulgarea legii şi sunt aşteptate de pescari.
"În ultimii ani, cormoranii s-au înmulţit şi avem multe materiale foto sau video în care cormoranii au fost găsiţi în talienele pescarilor, ceea ce înseamnă că peştele din zona respectivă e ori mâncat, ori speriat. Aceste păsări pot cauza foarte mult prin distrugerea plaselor şi alungarea peştelui din zona respectivă. S-au înmulţit atât de mult şi în zona de lac, şi în zona de mare. Practic, oriunde ai arunca unealta de pescuit regăseşti cormorani", a declarat preşedintele Asociaţiei Goloviţa din complexul Razim-Sinoe, Cătălin Balaban.
El a menţionat că e foarte greu de estimat valoarea prejudiciului produs de un cormoran în capturile pescarilor, dar le-a comparat cu cele produse de păsările ihtiofage în incintele piscicole.
"Cormoranul va fi acolo unde este apă. Practic, cumva suntem în situaţia celor din acvacultură. Orice măsură care vine în sprijinul limitării numărului de cormorani e bine-venită", a mai spus Balaban.
Proprietarii de incinte piscicole din Deltă susţin că pagubele provocate de cormorani ajung şi la 80% din producţia anuală, potrivit guvernatorului Rezervaţiei, Gabriel Marinov.
"În cazul amenajărilor piscicole, cormoranul reprezintă unul dintre principalii factori de pierderi materiale, iar lucrul acesta impietează în cascadă asupra altor elemente, inclusiv cele de mediu.
O cât mai mare presiune în ceea ce priveşte pescuitul în apele naturale nu poate fi decât dăunătoare ecosistemului.
Aceste ferme nu fac decât să sprijine nevoia de peşte pe care turismul o ridică drept problematică în timpul sezonului. Sunt 539 de pensiuni cu peste 12.000 de paturi. Vă daţi seama că şi cererea de peşte e una însemnată", a afirmat guvernatorul RBDD, Gabriel Marinov.
El a atras atenţia asupra faptului că extragerea controlată a cormoranilor din Rezervaţie va avea un traseu sinuos, similar cu cel al extragerii controlate a şacalilor din Deltă.
"Această legislaţie nu face referire la apele naturale, ci doar la piscicultură şi acvacultură. Am avut anul trecut ferme piscicole afectate în proporţie de 80% de cormorani şi pelicani. (...)
Extragerea controlată are un traseu destul de sinuos. Vorbim de o cotă, un număr de exemplare alocate, care are la bază un studiu care propune ministerului (Mediului - n.r.) numărul de exemplare ce trebuie extrase, iar pentru a se ajunge la acest moment trebuie să existe dovezi clare şi indubitabile cu privire la pagubele pe care le provoacă aceste animale", a precizat guvernatorul Rezervaţiei, Gabriel Marinov.
Potrivit INCDDD, în Rezervaţie, trăiesc trei specii, cormoranul mic, specie strict protejată, - aici se află aproape 60% din populaţia mondială -, cormoranul mare şi cormoranul moţat, această ultimă specie fiind foarte rară.
Anul trecut, în Deltă au fost număraţi circa 40.000 - 50.000 de cormorani, respectiv aproximativ 10.000 de perechi.
Vânarea cormoranilor, inițiativa ministrului Agriculturii Petre Daea
Deputații au adoptat în data de 23 mai 2023 un act normativ care modifică Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic din 2006, permițând vânarea cormoranului mare pe toată durata anului.
„Populaţiile s-au întors în unele zone după o lungă absenţă şi s-au mutat şi în alte zone anterior neocupate. Această creştere a numărului şi a distribuţiei a adus păsările în conflict cu omul.
Cu toate că îngrijorarea producătorilor de peşte a crescut ca urmare a pagubelor tot mai mari produse de cormorani în fermele de acvacultură, semnalele acestora nu au fost auzite de responsabilii cu protecţia mediului.
Urmare acestui fapt, s-a ajuns în prezent ca producători de marcă din acvacultura românească să dorească să abandoneze această activitate şi să se îndrepte spre alte activităţi din agricultura românească”, au motivat iniţiatorii proiectului de lege, senatori şi deputaţi ai PNL şi PSD, în expunerea de motive, potrivit News.ro.
Până acum, cormoranii puteau fi vânați doar într-un interval de câteva luni, după ce legea a fost modificată în acest sens în iunie 2020, tot la inițiativa ministrului Agriculturii, Petre Daea, care spunea că „în România cormoranii fac baie în piscine”.
