În România, alegerile prezidențiale au avut întotdeauna un ecou vizibil, pe piața de capital. Chiar dacă atribuțiile economice ale președintelui sunt limitate, rezultatul scrutinului transmite un semnal clar despre direcția politică a țării.
Implicit, este ;i un semnal clar despre nivelul de stabilitate și de predictibilitate perceput de investitori, care nu iubesc mediul politic imprevizibil, deci şi cel economic, dar nici schimbările radicale.
O analiză istorică realizată în cele două săptămâni dintre tururile I și II ale ciclurilor electorale prezidențiale, din anul 2000, până în anul 2025, arată acest lucru.
Bursa iubeşte alegerile cu rezultate clare. Când a crescut cel mai mult, după un scrutin?
În analiză, intră şi săptămâna care urmează, după anunțarea rezultatului final. Totul conturează un mesaj interesant: alegerile pot crea oportunități de investiții, în ciuda volatilității inerente acestor momente.
Cu alte cuvinte, Bursa votează – zi de zi – cu încrederea sau neîncrederea în viitor. Iar sentimentul acesta de încredere sau neîncredere modelează evoluţia Bursei, deci şi nivelul investiţiilor.
Datele istorice indică un impact general pozitiv al alegerilor prezidențiale asupra pieței de capital românești. În medie, indicele BET a înregistrat o creștere de 1,82%, în perioada de trei săptămâni analizată.
Citeşte şi: România în colaps. Expert financiar: Președinția lui Simion ar duce la pierderea fondurilor europene
În general, zece zile de tranzacționare, între cele două tururi de scrutin, și cinci zile, în săptămâna de după ziua turului II, pentru ciclurile electorale de după anul 2000.
Este un rezultat contraintuitiv, având în vedere percepția larg răspândită că alegerile aduc incertitudine și reticență în rândul investitorilor. În realitate, aceste perioade au reprezentat, de multe ori oportunități de creștere.
Mai mult, se observă că reacțiile Bursei sunt adesea mai puternic influențate de contextul economic general, decât de rezultatul electoral în sine.
Citeşte şi: Dezastru pe Bursa de la Bucureşti. E pe roșu. BRD -3%, Petrom -2,5%, Transgaz - 5%. Trump, vinovat
Alegerile din 2004, încheiate cu victoria lui Traian Băsescu, în fața lui Adrian Năstase, au generat cea mai puternică reacție pozitivă din ultimele două decenii: +8,33%, pentru BET.
Totuși, acest avans pare să fi reflectat mai degrabă optimismul legat de aderarea României la Uniunea Europeană și așteptările privind reformele economice, decât rezultatul electoral propriu-zis.
Pe de altă parte, în 2009, în plină criză financiară globală și cu același președinte reales, indicele BET a pierdut 2,97%. Este o dovadă clară că alegerile nu pot fi analizate în afara contextului macroeconomic intern și internațional, conform Termene.ro.
Citeşte şi: Bursele se prăbușesc după ce Trump a impus UE taxe de 20%. Bursa din București, „pe roșu”
2000 – Ion Iliescu vs. Corneliu Vadim Tudor
Evoluție între tururi: +0,13%
Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: +2,98%
Intrarea lui Corneliu Vadim Tudor în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2000 a stârnit o reacție inițială de panică în rândul investitorilor. Ulterior, pe măsură ce victoria lui Ion Iliescu a devenit tot mai probabilă, piața a revenit pe creștere.
Creșterea totală de aproape 3% în perioada analizată – săptămânile dintre cele două tururi și săptămâna de după cel de-al doilea tur – reflectă o reacție de ușurare în fața unui potențial risc de radicalizare politică.
2004 – Traian Băsescu vs. Adrian Năstase
Evoluție între tururi: +4,83%
Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: +8,33%
Alegerile din 2004 au reprezentat un moment de cotitură pentru piață. Victoria lui Traian Băsescu în fața lui Adrian Năstase a fost dublată de un context economic favorabil: creștere solidă a PIB-ului (peste 8%) și perspective clare privind aderarea la Uniunea Europeană.
2009 – Traian Băsescu vs. Mircea Geoană
Evoluție între tururi: +0,37%
Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: –2,97%
Reales în plină criză economică globală, Traian Băsescu a oferit pieței un grad de continuitate politică, dar nu a putut contrabalansa temerile legate de stabilitatea macroeconomică. România era era în plină criză financiară globală, intrase într-un acord de asistență financiară cu FMI, iar măsurile de austeritate erau iminente.
2014 – Klaus Iohannis vs. Victor Ponta
Evoluție între tururi: –1,14%
Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: –1,21%
Alegerile din 2014 au fost marcate de o schimbare de direcție politică, dar piața a rămas relativ rece la rezultatul final. Indicele BET a scăzut ușor în perioada dintre cele două tururi electorale (-1,14%), pentru ca să se păstreze relativ stabil în prima săptămână de după victoria lui Klaus Iohannis, evoluția pe parcursul celor trei săptămâni analizate fiind de –1,21%.
2019 – Klaus Iohannis vs. Viorica Dăncilă
Evoluție între tururi: +0,29%
Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: +2,03%
Grafic pe ecranul unui laptop - Foto: Pexels/Tima Miroshnichenko
Realegerea lui Klaus Iohannis a oferit investitorilor un scenariu de continuitate politică, cu reacții pozitive moderate ale pieței bursiere (peste 2% în cele trei săptămâni analizate).
2024 – Alegeri anulate
Evoluție după turul 1 și până la anulare: -6%
Evoluție cumulată timp de 3 săptămâni după primul tur: +2,03%
2024 a adus șocul ultimelor decenii, după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis anularea alegerilor prezidențiale aflate în desfășurare. În absența unui verdict electoral clar, Bursa a reacționat violent, înregistrând timp de mai multe zile scăderi succesive, de aproximativ 2%.
2025 – George Simion vs. Nicuşor Dan
Evoluție între tururi (până la momentul scrierii articolului): -3,5%
Alegerile din 2025 aduc un peisaj neobișnuit: turul al doilea se conturează între George Simion și Nicușor Dan.
În prima săptămână după turul I, indicele BET a scăzut cu 4%, semnalând o incertitudine accentuată. Investitorii par să perceapă scrutinul drept o răscruce critică, cu implicații semnificative asupra politicilor economice.
Iar pe fundalul unei economii care dă semne de stagnare și al unei instabilități geopolitice regionale, reacțiile pieței sunt deosebit de sensibile.
