Bulgaria se fereşte să ajungă în situaţia României, cu datoria publică. Vrea să o limiteze la 30%
Bulgaria suflă şi-n iaurt, după experienţa României: se fereşte să ajungă în situaţia Bucureştiului, cu datoria publică. Sofia vrea să o limiteze la maximum 30%.
Exsistă două ancore de fixare a echilibrului fiscal-bugetar, în Bulgaria. Una este plafonarea datoriei publice la maximum 30% din PIB.
În evaluarea Institutului pentru Economie de Piață (IME), acest cadru ar opri tendința de creștere a îndatorării și ar proteja Bulgaria de la alunecarea către o situație similară cu cea a României, unde rata datoriei publice a ajuns deja la aproximativ 60%.
Anul acesta, pe de altă parte, sarcina fiscală și de asigurare totală asupra forței de muncă din Bulgaria a ajuns la aproximativ 42% din salariul brut al unui angajat.
Bulgaria se fereşte să ajungă în situaţia României, cu datoria publică
Această cifră combină aproape 32% din contribuțiile la asigurările sociale, împărțite oficial între lucrător și angajator, deși suportate efectiv de angajator, împreună cu impozitul pe venit de 10%.
Procentul este cam acolo unde se află şi în România. Orice calcculator de venit net din România dă de exemplu la 6.000 de lei venit brut că livrezi statului 42,7% din acest venit.
Planurile guvernamentale de la Sofia anticipează o creștere suplimentară a acestei poveri fiscale, în următorii ani.
Citeşte şi: Criză politico-economică, în Franța. S&P a retrogradat ratingul țării de la AA- la A+
Conform proiectului de buget pentru anul viitor, se așteaptă ca ponderea combinată a muncii să urce la 44% anul viitor și să ajungă la 46% în anul 2027.
Creșterea programată a contribuțiilor la asigurările sociale cu două puncte procentuale este principalul factor determinant al acestei creșteri preconizate, conform Novinite.
Aceste concluzii apar într-o analiză realizată de Institutul pentru Economie de Piață (IME), care a revizuit documentele bugetare înainte de aprobarea lor finală.
Citeşte şi: România își crește accelerat datoria externă. Guvernul s-a împrumutat 15.000.000.000 €
IME notează că cheltuielile la Fondul Național Asigurare de Sănătate sunt estimate să ajungă la 11 miliarde de leva în 2026, adică aproximativ 5,6 miliarde de euro, și nici măcar acest nivel nu va fi suficient.
Creșterea planificată a contribuției la asigurările de sănătate de la 8% la 10% nu va reuși de asemenea să abordeze deficitul structural de venituri.
Raportul actuarial al Institutului Național de Securitate Socială pentru anul 2024 indică faptul că sistemul de pensii ar necesita un nivel de contribuție de 37,5%, pentru a-și închide deficitul, în timp ce rata reală rămâne la 16,3%.
Citeşte şi: Expert BNR: Suntem pe marginea prăpastiei. Opoziția la reducerea cheltuielilor publice este acerbă
NSSI leagă acest dezechilibru de generozitatea crescândă a modelului de pensii, care nu mai corespunde tendințelor demografice sau numărului de persoane asigurate active.
Analiza avertizează că, dacă factorii de decizie politică încearcă să rezolve decalajul exclusiv prin creșterea contribuțiilor, sarcina totală a asigurărilor ar trebui să crească la 45,5%.
Odată cu adăugarea impozitului pe venit, de 10%, mai mult de jumătate din câștigurile lucrătorilor ar fi direcționate efectiv către stat.
Calea sustenabilă
Economiștii avertizează că acest lucru ar alimenta economia informală și ar crea riscuri de concedieri. Bulgaria a cunoscut anterior perioade de presiune fiscală la fel de mare, urmate de stagnare.
Au fost creşteri ale deficitelor bugetare și șomaj ridicat.
Conform NSSI, calea sustenabilă de urmat se află în altă parte: reducerea generozității sistemului prin înăsprirea opțiunilor de pensionare anticipată și prepensionare.
Mai apoi, încurajarea unei rate mai mari de ocupare a forței de muncă, astfel încât mai mulți oameni să contribuie și sprijinirea creșterii veniturilor prin investiții, mai degrabă decât prin majorări de impozite.
Afectează creşterea economică
Nici una dintre aceste măsuri însă nu este reflectată în proiectul guvernului, pentru bugetul pe anul viitor.
IME subliniază că majorarea contribuțiilor la asigurările sociale va afecta creșterea economică nu doar pe termen scurt, ci și cu efecte pe termen lung asupra nivelului de trai al gospodăriilor bulgare.
Pe această bază, institutul a prezentat recent o propunere bugetară alternativă. Primul pas recomandat este introducerea unui plafon legal pentru cheltuielile naționale, limitându-le la 38% din PIB, prin modificări ale Legii finanțelor publice.
O astfel de regulă, susține IME, ar asigura un buget echilibrat, fără creșterea impozitelor, și ar reduce acumularea de noi datorii.
