17.000.000.000 € costă calea ferată de mare viteză dintre Bucureşti şi un mare oraş din vestul ţării

DE Florin Budescu | Actualizat: 06.09.2024 - 09:55
17.000.000.000 € costă calea ferată de mare viteză dintre Bucureşti şi un mare oraş din vestul ţării - Foto: Pexels/Jimmy Liao (imagine cu caracter ilustrativ)
17.000.000.000 € costă calea ferată de mare viteză dintre Bucureşti şi un mare oraş din vestul ţării - Foto: Pexels/Jimmy Liao (imagine cu caracter ilustrativ)

17.000.000.000 € costă calea ferată de mare viteză dintre Bucureşti şi un mare oraş din vestul ţării. O posibilă variantă de cale ferată de mare viteză, către Ungaria vecină vestică, ar putea să fie de la Bucureşti, dar nu prin Braşov.

SHARE

17.000.000.000 € costă calea ferată de mare viteză dintre Bucureşti şi un mare oraş din vestul ţării. O posibilă variantă de cale ferată de mare viteză, către Ungaria vecină vestică, ar putea să fie de la Bucureşti, dar nu prin Braşov, ci via Piteşti, Sibiu, apoi Oradea.

Linia de mare viteză București – Pitești – Oradea ar putea costa 17 miliarde de euro, pentru că ar fi necesară, conform calculelor, o investiţie de 25-30 de milioane de euro pe kilometrul de cale ferată.

17.000.000.000 € costă calea ferată de mare viteză dintre Bucureşti şi un mare oraş din vestul ţării

Obiectivele principale ale investiției sunt unele normale: conectarea României la rețeaua europeană feroviară de mare viteză, din Trans-European Transport Network (TEN-T), dar şi conectarea, prin calea ferată de mare viteză, a marilor centre urbane din ţară.

Linia de mare viteză Bucureşti - Budapesta se realizează în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru exerciţiul financiar 2021 – 2030.

Citeşte şi: CNAIR, primul pas pentru modernizarea Centurii Bucureşti, sector DN2 - A2. Costă 451,16 milioane lei

Stadiul actual al proiectului este de propunere pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, pentru "construcția unei căi ferate de mare viteză, pe axa est – vest, care să se suprapună cât mai puțin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare", spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Pentru realizarea studiului de fezabilitate, sunt necesare studii geologice, topografice și de mediu. Este neclară în acest moment viteza maximă a garniturii de tren.

Viteza aceasta de operare a trenurilor ar putea să fie de 200 km/h, 250 km/h, 300 km/h sau peste 300 km/h, se mai arată în răspunsul cabinetului ministrului Transporturilor.

Citeşte şi: Cât costă primele locomotive electrice fabricate în România, după 20 de ani

Este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia București – Budapesta, aceasta depinzând de identificarea și de obținerea finanțării, de rezultatul studiului de fezabilitate, de termenii de licitație și de contractare, spune instituţia condusă de Grindeanu, conform Economica.net.

O linie de mare viteză Constanţa – Bucureşti – Budapesta – Viena era propusă în programul de guvernare al PNL în domeniul infrastructurii feroviare, lansat în 2019.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te