120 de miliarde de lei investiţii în infrastructură, în acest an. În ce se vor face investiţiile. Guvernul condus de Marcel Ciolacu a hotărât suplimentarea cu circa 2,7 miliarde lei, a bugetului de stat.
Din această sumă, 1,85 miliarde de lei sunt credite bugetare din Fondul de rezervă, ce vor susține investiții derulate cu finanțare europeană de către beneficiarii Programului Transport 2021-2027.
120 de miliarde de lei investiţii în infrastructură, în acest an. În ce se vor face investiţiile
De asemenea, bugetul MTI va fi suplimentat cu alte 840 mil. lei din Fondul de rezervă pentru a se asigura îndeplinirea jaloanelor din cadrul PNRR asociate proiectelor de dezvoltare a transportului cu metroul în București și de construcție a viitoarei linii de metrou din Cluj-Napoca, proiect pentru care au început, la 5 iunie, lucrările în prezența prim-ministrului României.
Noile fonduri alocate de Guvernul Marcel Ciolacu vor fi utilizate pentru a menține ritmul susținut de construcție al noilor drumuri rapide (autostrăzi și drumuri expres) pe care PSD le-a demarat pentru a lega provinciile istorice ale României.
Sunt incluse aici proiecte prioritizate pentru finalizarea rețelei primare de transport a României precum Loturile 1,4 și 5 ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, A0 București-Sud și proiectele conexe, Drum de mare viteză Pitești-Craiova, Autostrada Transilvania, Loturile 2 și 3 ale Autostrăzii Pitești-Sibiu, Centura București și drumuri de conectivitate, Autostrada Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni.
Programul PSD de investiții în infrastructură crește rolul regional al României
Un alt punct important în programul asumat de PSD și Guvernul condus de Marcel Ciolacu îl reprezintă dezvoltarea portului Constanța.
Executivul a aprobat investiții de peste 1,5 miliarde de euro, care vizează extinderea acestuia, prin crearea unor dane de mare adâncime, terminale specializate pentru operarea navelor de mare capacitate, dar și pentru infrastructura feroviară și rutieră din zonă.
Potrivit analiștilor Frames, grație portului Constanța, România are oportunitatea de a juca un rol major în reconstrucția Ucrainei, dar și de a deveni o poartă strategică regională de comerț și logistică pentru CEE pe axa Est-Vest, fiind inclusă în două dintre cele 9 coridoare ale rețelei transeuropene de transport Ten-T – Orient-Estul Mediteranei și Coridorul Dunăre – Rin.
Citeşte şi: PSD: Taxa pe cifra de afaceri nu împiedică băncile să facă profituri record
Un alt atu îl reprezintă faptul că din 31 martie, România a intrat în spațiul Schengen maritim și aerian.
Iar pe măsură ce autoritățile lucrează și negociază pentru eliminarea controalelor și la frontierele terestre, este de așteptat ca și comerțul cu principalii parteneri de export, majoritate din UE, să crească.
Partenerilor continentali li se adaugă și Turcia și China, care arată importanța României ca punct de legătură între Asia și Europa.
Citeşte şi: Performanță economică a României: creștere a industriei de peste 7%
Ultima analiză a firmei de consultanță arată că în următorii cinci ani, țara noastră are potențialul de a atrage investiții de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spații logistice și industriale, atât din fonduri private cât și din investiții publice.
Datele sunt susținute de studiul EY România, care a relevat faptul că 56% dintre companiile străine vor să își extindă operațiunile din România, un procent foarte bun având în vedere provocările de securitate de la granița de Est.
