Manifestaţiile începute la Timişoara, în 15 decembrie 1989, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes, însoţite de o reprimare sângeroasă, dar şi de declararea oraşului liber de comunism, în 20 decembrie 1989, şi-au găsit ecoul la Bucureşti în 21 decembrie.
Întors de urgență din Iran în 20 decembrie 1989, dictatorul Nicolae Ceaușescu îi etichetează pe manifestanții de la Timişoara drept duşmani ai revoluţiei socialiste. Iar, pentru a doua zi, 21 decembrie 1989, convoacă o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populaţiei faţă de conducerea de partid şi de stat, în faţa Comitetului Central din București.
Citește și: VIDEO 35 de ani de la Revoluție: La Timișoara, se aud iar vocile revoluționarilor și gloanțele
De la balconul CC, Ceauşescu se adresează mulţimii, în jurul prânzului, evocând realizările revoluţiei socialiste şi ale „societăţii socialiste multilateral dezvoltate” din România, însă reacţia mulţimii nu este cea aşteptată. Începe să se agite.
"Alo! Alo! Alo! Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi la locurile voastre!", încearcă Ceauşescu să îi potolească pe oamenii care începuseră să se împrăştie, aruncând pe jos steagurile şi pancartele cu lozinci.
Mulțimea începe, însă, să scandeze lozinci, precum: "Jos dictatorul!”, "Moarte criminalului!”, Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”, "Jos Ceauşescu!“, "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!“.
Ceauşescu promite creşterea salariilor cu 100 de lei și pleacă de la balconul CC.
Participanţii la adunare se regrupează la Universitate. La Intercontinental, este improvizată o baricadă din mese şi scaune și tot mai mulţi oameni ies în stradă ocupând tot centrul Capitalei, din Piaţa Rosetti până în Piaţa Mihail Kogălniceanu şi de la Romană până la Unirii. Apar şi steagurile cu stema comunistă tăiată şi începe să se cânte "Deşteaptă-te române", interzis în timpul regimului comunist.
Citește și: VIDEO Ultima vizită a lui Ceaușescu. De ce s-a dus în Iran când în România izbucnise revoluția?
Ceauşescu cere mobilizarea tuturor forţelor armate pentru lichidarea manifestaţiei. Iar în seara zilei de 21 decembrie 1989 începe represiunea. Pe străzile din București sunt detaşaţi soldaţi, tancuri, TAB-uri și trupe ale Unităţii Speciale de Lupta Antiteroristă (USLA).
Baricada de la Inter a fost spulberată după miezul nopţii. Iar măcelul a continuat până la 3.00 dimineaţa, când nu mai era nimeni pe stradă. Caldarâmul a fost spălat de sânge de maşinile pompierilor şi salubrităţii.
În acea noapte, în București au fost omorâţi 49 de oameni, aproximativ 500 răniţi şi peste 1.000 reţinuţi.
Pe 22 decembrie, barajele instalate pentru a împiedica accesul în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Palatului s-au dovedit inutile și zeci de mii de oameni au luat cu asalt CC-ul.
Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au refugiat pe acoperişul clădirii și au fugit cu un elicopter.
În seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către așa-ziși indivizi necunoscuţi.
Citește și: Primul director SRI, Virgil Măgureanu, propagandistul lui Ceaușescu: Comunismul va învinge în lume!
Populaţia şi armata sunt chemate să apere cuceririle revoluţiei. S-au distribuit arme multor civili pentru a acţiona în colaborare cu forţele armate.
Sunt transmise informaţii neverificate, contradictorii, care creează o stare de psihoză generală.
Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, dacă până pe 22 decembrie în momentul fugii soţilor Ceauşescu s-au înregistrat în Bucureşti 49 de morţi şi 599 de răniţi, ulterior au fost omorâţi 515 oameni şi răniţi alţi 1.162.
În ţară au fost 1.104 morţi şi 3.321 răniţi, dintre care pe 22 decembrie la amiază erau 126 morţi şi 1.107 răniţi.
Imagini de arhivă! Trafic de Crăciun 1989, în București: tancuri, mașini, trolee și portocale
În ciuda tragicelor evenimente, în perioada Crăciunului din 1989, imagini de arhivă surprind un trafic aparent liniștit în București.
Dacia 1300, Dacia 1310, Dacia 1100, Lada 1200, Aro 243, dube TV, Oltcit, taxiuri, „Maxi-Taxi”-uri Rocar și troleibuze DAC pline.
Dacă traficul de pe Bd. Elisabeta din București surprins în imagini n-ar fi fost „perturbat” de o coloană de tancuri pe care fluturau steaguri „găurite”, cu stema decupată, s-ar putea spune că bucureștenii erau în febra sărbătorilor.
Într-o piață, așa cum se întâmpla de obicei pe vremea lui Ceaușescu, oamenii stăteau la coadă pentru a prinde câteva portocale pentru copii.
După 35 de ani, zeci de anchete, rechizitorii, amânări și returnări, Dosarul Revoluției a fost trimis în fața judecătorilor, în octombrie 2023, cu doar trei inculpați, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu.
Iar întrebarea „Cine-a tras în noi după 22?" continuă să nu aibă un răspuns.
