În 2016, mai multe guverne din statele răsăritene ale UE au criticat faptul că pe pieţele lor s-ar afla produse de aceeaşi marcă de calitate inferioară în comparaţie cu cele puse în vânzare în Occident. Aceasta în ciuda ambalajului identic sau aproape identic. Crema de alune cu cacao Nutella, pusă în vânzare în Ungaria, nu ar fi "la fel de cremoasă" cum este cea care poate fi cumpărată în Austria, de pildă, s-a plâns autoritatea de resort de la Budapesta. La fel, nici Coca Cola din supermarketurile din Ungaria nu ar avea acelaşi gust ca băutura răcoritoare a aceluiaşi concern, aflată în vânzare la Viena.
Slovacii s-au plâns la rândul lor că alimentele aflate în vânzare pe piaţa locală au un conţinut mai mare de grăsime şi unul mai redus de carne decât în ţările vest-europene. În plus, zahărul ar fi, pentru slovaci, înlocuit cu îndulcitori artificiali, iar fructoza cu arome sintetice.
La cel mai înalt nivel
Subiectul dezavantajării consumatorilor est-europeni s-a aflat şi pe agenda unui summit UE din martie 2017. Comisia Europeană a atras atenţia că între timp se folosesc aceleaşi metode de testare a alimentelor în statele comunitare răsăritene ca şi în cele apusene, tocmai pentru a se putea depista asemenea nereguli.
Iniţiativa îi aparţine şefului CE, Jean-Claude Juncker, fiind luată după ce s-au înmulţit considerabil criticile conform cărora biscuiţii cu unt n-ar conţine aproape deloc unt sau bastonaşele de peşte mai nicio urmă de peşte.
Acelaşi ambalaj, dar conţinut diferit
Un studiu UE, efectuat în acest sens, relevă însă, că nu există sistematic diferenţe între produsele de aceeaşi marcă, puse în vânzare în Est sau în Vest. Comisia Europeană a anunţat la începutul săptămânii că s-a constatat, ce-i drept, la aproape o treime din produsele analizate, în ciuda unui ambalaj identic sau asemănător, o componenţă diferită a ingredientelor, dar aceasta nu relevă "un model geografic unitar", care ar indica o dezavantajare a consumatorilor răsăriteni.
Uniunea Europeană atrage atenţia că o componenţă diferită a produsului "nu înseamnă neapărat că acesta este de o calitate inferioară".
Gusturi şi culturi diferite
Asociaţia germană de supraveghere a mărcilor (Deutscher Markenverband) a salutat rezultatele studiului, apreciind: "Niciodată nu a existat o falie între Est şi Vest" din acest punct de vedere. Diferenţele constatate reies clar din informaţiile indicate pe ambalaj şi, în afară de asta, mai arată asociaţia amintită, ar trebui să fie posibil în continuare să se ţină cont de preferinţele de gust specifice unui spaţiu cultural anume.
Totodată ingredientele diferite ar corespunde gustului consumatorilor din ţara respectivă. "De aceea acelaşi produs nu poate şi nu trebuie să fie pe toate gusturile", a menţionat directorul executiv al asociaţiei germane, Christian Köhler. Aşadar nu ar fi vorba de o diferenţă de calitate.
Dacă s-ar interzice folosirea de standarde diferite, ar însemna, cu alte cuvinte, să nu se ţină cont de dorinţele consumatorilor regionali.
În atenţia consumatorilor
Testate au fost aproximativ 1400 de produse în 19 state, dintre care 10 în Europa de Est. Comisia Europeană a informat că în baza rezultatelor studiului, oficiile naţionale ale statelor răsăritene pot examina cazurile în parte pentru a constata dacă nu cumva au fost înşelaţi consumatorii. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de comisara UE de resort, Vera Jourová. Ea a mai precizat că oficiile pentru protecţia consumatorilor dispun de noi instrumente care le permit să combată posibile nereguli.
Comisarul european pentru Cultură şi Educaţie, Tibor Navracsics, a calificat bilanţul studiului drept "amestecat". Chiar dacă "nu se poate vorbi de o falie între Est şi Vest", comisarul se arată îngrijorat de faptul că aproape o treime din produsele testate sunt comercializate identic sau asemănător, deşi nu au acelaşi conţinut.
Vera Jourová i-a încurajat de consumatori, comunicând că în cazul în care "conţinutul produsului nu corespunde informaţiilor de pe ambalaj", producătorii se pot aştepta la pedepse.
