40% dintre tinerii născuți după 1989 spun că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, potrivit unui sondaj realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025
Sondajul realizat de INSCOP, la comanda IICCMER, a arătat că 55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). Sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic sau rural şi persoanele cu un venit mai redus.
Citește și: Șoferi în „Epoca de Aur”: Benzina – 8 lei, motorina – 7 lei, salariu - 2.500 lei, Dacia – 70.000 lei
48.4% dintre cei chestionaţi au răspus că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. Sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus.
Și, îngrijorător de important, percepţia a circa 40% dintre tinerii din România este că pe vremea lui Ceauşescu era mai bine.
Citește și: Propaganda comunistă, reînviată de Călin Georgescu. Ceaușescu admirat de 66% dintre români în 2025
Întrebaţi care a fost principala sursă de informaţii despre perioada comunistă, 34,8% dintre respondenţi au răspuns că au trăit în acea perioadă. 14,2% au spus că au informaţii de la părinţi, bunici sau alte rude, 7% de la şcoală, 5,4% din cărţi sau filme documentare, 3,1% de pe internet, 2,8% din mass media (tv, ziare), 0,4% de pe reţele sociale. 0,2% au menţionat altă sursă de informaţii, 0.3% au declarat că nu s-au informat, iar 0,2% au răspuns nu ştiu sau nu răspund.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.
Turist în „Epoca de Aur”: Excursii cu autocarul - maxim 200 km, Taxi – 6 lei/km, salariu - 2.500 lei
Tinerii născuți după 1989 ca spun că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu ar trebui să știe, de exemplu, ce presupunea să pleci într-o excursie, să mergi într-o vacanță în România, că în Occident nu puteau pleca decât cei care obțineau aprobare de la Partid.
Potrivit Decretului Nr. 277 din 25 iulie 1979 privind unele masuri pentru rationalizarea consumului de carburanti si gospodarirea economicoasa a parcului de autovehicule, de exemplu, excursiile cu autocarul puteau fi de maximum 200 kilometri.
Adică, nici de la București la Sinaia ori la Vulcanii Noroioși nu se putea merge.
„Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor impreuna cu Ministerul Turismului vor asigura la sfirsit de saptamina si in zilele nelucratoare organizarea de excursii si deplasarea oamenilor muncii in zonele de agrement cu mijloace de transport in comun, cu consum economicos, in special cu trenul;
Autobuzele si autocarele pot fi folosite pe o distanta de maximum 200 km.
Se recomanda cetatenilor sa foloseasca autoturismele proprietate personala, pentru turism si activitati de agrement pe distante mai scurte, iar pe distante mai mari sa utilizeze mijloacele de transport in comun”, scrie în Decret.
Prin urmare, pentru orice drum mai lung, românii se înghesuiau ca sardelele în trenuri și rate, în autobuzele interurbane surpraaglomerate care făceau legătura între orașe.
Citește și: FOTO-document, pentru tinerii născuți după 1989: Ce bine se trăia în comunism în România
Evident, în astfel de condiții, nici nu exista conceptul de „City Break”, de ecapadă de relaxare de 2-3 zile la sfârșitul săptămânii.
Apoi, în cazul în care reușeai să pleci într-o excursie sau vacanță cu trenul sau autocarul iar la destinație, pentru a vizita atracțiile, voiai să eviți calvarul transportului în comun local, taxiul costa aproape dublu decât taxiul, Uber-ul sau Bolt-ul în prezent. Și, asta, dacă găseai taxi, pentru că numărul acestora era limitat prin lege.
Concret, potrivit Decretului Nr. 277 din 25 iulie 1979 privind unele masuri pentru rationalizarea consumului de carburanti si gospodarirea economicoasa a parcului de autovehicule, tariful pentru taxiurile Getax era de 6 lei/km.
„Incepind cu data de 26 iulie 1979, tarifele pentru autoturismele si autofurgonetele Getax se majoreaza si vor fi urmatoarele:
a) pentru autoturismele Getax, 5 lei pentru inceputul cursei plus 6 lei/km;
b) pentru autofurgonetele Getax, 5 lei pentru inceputul cursei plus:
- 6 lei/km pentru autofurgonetele Dacia 1300;
- 8 lei/km pentru autofurgonetele ARO si alte tipuri.
La tarifele prevazute la punctele a) si b) de la alineatul precedent se percep in plus 35 lei pentru fiecare ora de stationare la dispozitia clientului”, conform Decretului.
Cum în anii 1980, salariul mediu net, în mână, era de circa 2.500 de lei (2.238 lei în 1980, 2.601 lei în 1983, 2.855 lei în 1986, 3.063 lei în 1989), potrivit datelor oficiale ale Ministerului Muncii, ceea ce, matematic, însemna aproximativ 400 km cu taxiul.
Citește și: Șoferi în „Epoca de Aur”: Rație de 20 litri de benzină/lună. Plecai la drum cu „bomba” în portbagaj
La ora actuală (mai 2025), salariul mediu net în România, e, conform INS, de 5.508 lei. Iar, în București, de pildă, tarifele la taxi sunt de 2,6-2,7 lei/km. Rezultă aproximativ 2.000 km cu taxiul.
Mai mult, în „Epoca de Aur”, taxiul nu avea voie să te ducă pe o distanță mai mare de 10 km față de localitatea în care era înmatriculat.
Turiștii străini, singurii favorizați de Ceaușescu. Bonuri de benzină ori motorină, pe valută
Dacă șoferii români trebuiau să se mulțumească cu o rație de carburant de 20 litri pe lună (40 litri în București) și erau nevoiți să economisească sau să „facă rost” de carburant pentru a pleca la drum cu canistra în portbagaj, turiștii străini erau favorizați de Ceaușescu.
Potrivit Decretului Nr. 277 din 25 iulie 1979 privind unele masuri pentru rationalizarea consumului de carburanti si gospodarirea economicoasa a parcului de autovehicule, „Turistii si alte persoane fizice straine se pot aproviziona cu benzina COR 9698, COR 88-90 si motorina pentru autoturisme numai pe baza de bonuri cu plata in valuta liber convertibila, precum si in valuta neconvertibila, in situatia in care s-a convenit cu statul ai carui cetateni sint ca decontarea benzinei sau motorinei vindute acestora sa se faca in devize liber convertibile, in carburanti sau alte marfuri, stabilite de comun acord.
Plata in valuta neconvertibila se face la preturile prevazute la art. 18 recalculate pe baza raportului dintre dolarul S.U.A. si valutele respective, determinat in functie de cursul oficial cu prima in vigoare.”
