Testamentul lui Dragnea - Anii negri ai Justiției în epoca lui „Daddy“

DE Ramona Ursu | Actualizat: 08.06.2019 - 14:35
Liviu Dragnea a început „reformarea“ 
Codului Penal cu infracțiunile 
de care era acuzat

Fostul lider social-democrat, judecat pentru corupție, a dus începând din 2016 un război pe viață și pe moarte cu statul de drept.

SHARE

De la modificări aduse legilor justiției și codului penal până la lupte directe cu magistrați, planul PSD-ALDE de a șubrezi statul de drept a avut ca principal scop albirea dosarelor penale ale lui Liviu Dragnea.

Bătălia personală a fost, însă, pierdută de ex-liderul PSD în 27 mai, odată cu condamnarea lui definitivă la trei ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman.

Chiar și așa, răul a rămas, iar modificările legislative făcute de Parlament și de Guvern au șubrezit justiția. În iunie anul trecut, după ce a fost condamnat în primă instanță în dosarul denumit „Bombonica“, după numele fostei sale soții, Dragnea se remarca printr-o declarație scandaloasă: „Le cer iertare românilor din pușcării!“.

Promitea că va merge „până la capăt“ și că „de acum, vom fi mult mai fermi și mai radicali cu legile justiției“.

Ordonanța 13, primul pas

Coaliția PSD-ALDE și-a început guvernarea, după câștigarea detașată a alegerilor parlamentare din decembrie 2016, cu o lovitură în plex dată justiției. În 31 ianuarie 2017, la trei săptămâni de la învestire, Guvernul condus de social-democratul Sorin Grindeanu emitea, în miezul nopții, celebra Ordonanță de Urgență 13.

Una dintre modificările Codului penal, făcute prin această OUG, consta în impunerea unui prag valoric de 200.000 de lei pentru incriminarea infracțiunii de abuz în serviciu.

__________________________________________________________

Citește tot dosarul Testamentul lui Dragnea:

Testamentul lui Dragnea

Testamentul lui Dragnea - Primul tun: a cumpărat Teleormanul cu 1 $/mp

Testamentul lui Dragnea - Tel Drum, jumătate de miliard de euro de la stat

Dragnea jr, conexiunea 
financiară cu Tel Drum

Testamentul lui Dragnea - ValizaLeaks, intimitățile braziliene ale lui Livinho

Testamentul lui Dragnea - Stăpân peste insula Belina și brațul Pavel

Celălalt Dragnea – europeanul, atent cu tinerii și cu mediul

România, victimă în războiul lui Dragnea cu UE

Programul lui Dragnea la Rahova

Testamentul lui Dragnea - Dăncilă fără milă

__________________________________________________________

Dacă nu ar fi fost abrogată în urma presiunii publice și a protestelor masive, ordonanța l-ar fi scăpat pe Liviu Dragnea de judecată în dosarul angajărilor fictive.

âAsta pentru că, în cazul său, prejudiciul era de 108.000 lei. Dar eșecul a fost, pentru PSD-ALDE, doar unul de etapă. Coaliția condusă de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu a pus la cale o strategie mai amplă de subminare a justiției.

Bătălia cu magistrații

România sub Liviu Dragnea a însemnat și o vânătoare a magistraților care s-au împotrivit măsurilor inițiate. O bătălie câștigată a fost cea de înlăturare a Laurei Codruța Kövesi de la conducerea DNA.

După o evaluare sumară făcută de Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, dublată de o decizie controversată a CCR, Kövesi a fost revocată, vara trecută, de la șefia parchetului anticorupție.

Aceasta a atacat între timp la CEDO decizia de revocare, neexistând, până în prezent, o decizie a Curții Europene. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2018, același scenariu a fost pus în aplicare de Toader și în cazul procurorului general Augustin Lazăr.

De data aceasta, însă, planul PSD-ALDE nu a funcționat. Lazăr și-a dus la bun sfârșit mandatul, însă a ales să se pensioneze după ce, depunându-și candidatura pentru un nou mandat, nu a trecut de interviul cu Toader.

Au mutat lupta în Parlament

În 23 august 2017, Tudorel Toader intra în istorie cu o prezentare făcută în PowerPoint, prin care anunța modificări dezastruoase care priveau cele trei legi ale justiției.

Proiectul lui Toader a dus la noi proteste de stradă, dar și la reacții în lanț din partea DNA, DIICOT, a Parchetului General și a CSM. Mai multe ambasade ale statelor aliate au atras atenția că modificările propuse contravin legislației europene.

Proiectul lui Toader nu a fost adoptat prin OUG, însă a fost preluat de Parlament, prin „Comisia Iordache“. Au urmat mai multe modificări la legile justiției.

Una dintre ele presupune că președintele României este păstrat în procedura de numire a procurorilor șefi, însă poate refuza doar o singură dată propunerea venită de la ministrul Justiției și avizată de CSM. Conform legii vechi, șeful statului putea refuza oricâte propuneri ar fi primit. 

O altă modificare la Codul Penal este dezincriminarea neglijenței în serviciu, dar și redefinirea grupului infracțional organizat, adăugându-se faptul că „nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi“.

Parlamentarii puterii au adus modificări și infracțiunii privind favorizarea infractorului. Fapta a fost dezincriminată parțial, fiind completată astfel: „favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II nu se pedepseşte“.

Și darea de mită a fost redefinită în Codul penal, iar mituitorul nu mai este pedepsit dacă își denunță fapta „mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia“.

Libertate pentru pușcăriași

Tot în „epoca Dragnea“ s-a petrecut „grațierea mascată“, așa cum e cunoscută legea privind recursul compensatoriu, votată în Parlament, în toamna lui 2017.

Aleșii au decis ca, din cauza condițiilor improprii din penitenciare, deținuții să beneficieze de o reducere de șase zile odată la fiecare 30 de zile executate. Până în mai anul acesta, peste 16.000 de deținuți au fost eliberați în baza acestei legi.

Încă din primele zile de libertate, o parte dintre ei au recidivat, fiind autorii unor crime, violuri și tâlhării.

Fisuri la completurile de judecată

Printre tertipurile găsite de Liviu Dragnea pentru a câștiga timp în dosarul „Bombonica“ a fost și obținerea unei hotărâri a CCR privind felul în care au fost constituite completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă. În noiembrie anul trecut, Dragnea obținea în instanță suspendarea hotărârii prin care a fost desemnat completul de cinci care urma să-i judece apelul.

În câteva zile, CCR a admis sesizarea Guvernului privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte.

Ulterior, CCR a decis că aceste completuri au fost desemnate nelegal, pe motiv că toți cei cinci membri ar fi trebuit trași la sorți, fără a mai exista posibilitatea desemnării unora de către conducerea instanței. Hotărârea CCR a dus la anularea mai multor sentințe definitive, cazurile Elena Udrea și Alina Bica fiind de notorietate. 

Secția specială, măciuca politicienilor

În februarie anul acesta, Guvernul, la propunerea lui Tudorel Toader, adopta OUG 7, o altă ordonanță care avea să scoată lumea în stradă, între care și numeroși jandarmi și judecători.

Ordonanța prevedea, între altele, înființarea Secției speciale de investigare a magistraților, un plan mai vechi al lui Toader. Secția a fost contestată inclusiv de autoritățile europene, fiind văzută ca un instrument de intimidare a justiției.

În fruntea Secției au fost puși doi magistrați controversați, Gheorghe Stan și Adina Florea. Kövesi a fost luată imediat în vizor, fiind cercetată în dosarul repatrierii lui Nicolale Popa, complicele lui Vîntu.

Aflată în cursa pentru funcția de procuror-șef european, Kövesi a fost pusă sub control judiciar de Adina Florea, însă magistrații Curții Supreme au desființat acuzațiile, catalogându-le drept nelegale. Deși CCR a declarat constituțională Secția Specială, soarta structurii va fi decisă de Curtea de Justiție a UE, sesizată pe această speță.

__________________________________________________________

Citește tot dosarul Testamentul lui Dragnea:

Testamentul lui Dragnea

Testamentul lui Dragnea - Primul tun: a cumpărat Teleormanul cu 1 $/mp

Testamentul lui Dragnea - Tel Drum, jumătate de miliard de euro de la stat

Dragnea jr, conexiunea 
financiară cu Tel Drum

Testamentul lui Dragnea - ValizaLeaks, intimitățile braziliene ale lui Livinho

Testamentul lui Dragnea - Stăpân peste insula Belina și brațul Pavel

Celălalt Dragnea – europeanul, atent cu tinerii și cu mediul

România, victimă în războiul lui Dragnea cu UE

Programul lui Dragnea la Rahova

Testamentul lui Dragnea - Dăncilă fără milă

__________________________________________________________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.