Războiul lui Liviu Dragnea cu Justiția, menit a-l salva de la o condamnare cu închisoarea (pe care nu a reușit în cele din urmă să o evite), a adus România pe marginea prăpas-tiei în relația cu Uniunea Europeană.
Modificările pe care Parlamentul, dominat de coaliția PSD-ALDE, le-a adus, în data de 24 aprilie a.c, Codului Penal și Codului de Procedură Penală, în beneficiul celor acuzați de corupție, i-a determinat pe oficialii de la Bruxelles să amenințe fățiș cu activarea Articolului 7 din Tratatul UE.
__________________________________________________________
Citește tot dosarul Testamentul lui Dragnea:
Testamentul lui Dragnea - Primul tun: a cumpărat Teleormanul cu 1 $/mp
Testamentul lui Dragnea - Tel Drum, jumătate de miliard de euro de la stat
Dragnea jr, conexiunea financiară cu Tel Drum
Testamentul lui Dragnea - ValizaLeaks, intimitățile braziliene ale lui Livinho
Testamentul lui Dragnea - Stăpân peste insula Belina și brațul Pavel
Celălalt Dragnea – europeanul, atent cu tinerii și cu mediul
Testamentul lui Dragnea - Anii negri ai Justiției în epoca lui „Daddy“
Programul lui Dragnea la Rahova
Testamentul lui Dragnea - Dăncilă fără milă
__________________________________________________________
Consecința unei astfel de decizii ar fi fost suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul UE, în care sunt reprezentate guvernele statelor membre. Pentru o țară ca România, care deține președinția acestui organism până la finalul lunii iunie, o astfel de măsură ar fi avut efecte catastrofale în planul imaginii.
„Rule of law framework“
În data de 13 mai, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, le-a trimis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis și liderilor Parlamentului, Liviu Dragnea (Camera Deputaților) și Călin Popescu-Tăriceanu (Senat), în care-i anunța că Executivul comunitar va declanșa Articolul 7, dacă modificările aduse legislației penale vor intra în vigoare.
Scrisoarea lui Timmermans a fost publicată de Radio Europa Liberă. Oficialul european avertiza că modificarea legislației penale produce „o impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv pentru infracțiunile de corupție“ și menționa sintagma „rule of law framework“ (cadrul statului de drept), ultimul pas înaintea declanșării procedurii.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene s-a referit explicit la tentativele de limitare a independenței justiției, de limitare a rolului jucat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de DNA în lupta cu corupția, dar și la disputa privind componența completurilor de judecată, în procesele de corupție.
Anterior, în cadrul unei dezbateri organizate de postul de televiziune Euronews, același Frans Timmermans anunțase că Executivul UE și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) nu vor accepta ca România să reducă intensitatea acțiunilor anticorupție.
Protestul ambasadelor
La începutul lunii aprilie, tentativa Guvernului de a modifica legislația penală prin ordonanță de urgență a generat un protest colectiv al principalelor ambasade occidentale din România.
Este vorba de 12 misiuni diplomatice: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii și Suedia. Acestea și-au exprimat public îngrijorarea pentru integritatea sistemului judiciar românesc și au solicitat Guvernului să nu facă modificări prin care statul de drept și lupta împotriva corupției ar putea fi slăbite.
Practic, demersul ambasadelor a blocat tentativa guvernului român, ca de altfel și intervenția Comisiei
Europene.
Frans Timmermans a organizat o conferință de presă ad-hoc la Bruxelles, în care a răspuns unei întrebări de la Wall Street Journal astfel: „Nu am spus din întâmplare că e vorba de o chestiune de mare urgență. Dacă sunt bine informat, s-ar putea ca foarte foarte curând să se ia decizia, care ar duce la risc de impunitate și ar schimba sistemul judiciar, astfel încât să se meargă înapoi, mai degrabă decât înainte, în ce privește lupta anticorupție și atunci Comisia ar acționa imediat, în zile. Nu e timp de pierdut!“.
La scurt timp, a venit și comunicatul ambasadelor: „Noi, parteneri internaționali și aliați ai României, chemăm toate părțile implicate în elaborarea ordonanțelor de urgență ale guvernului, care modifică legislația referitoare la domeniul justiției, să se abțină de la modificări care ar slabi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva criminalității și corupției. Din păcate, solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte au rămas fără răspuns de la începutul lunii ianuarie a acestui an“.
Reprezentanțele diplomatice s-au declarat „profund îngrijorate de integritatea sistemului judiciar românesc, care a fost zdruncinat de modificări imprevizibile, care nu întăresc eforturile României de a consolida progresul în materie de justiție“.
Țările partenere au recomandat României „să țină seama de recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO, ale Parlamentului European, ale Consiliului Uniunii Europene și ale Comisiei Europene și să asigure o justiție eficientă, transparentă și imparțială“.
De asemenea, au subliniat că „România deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene, fapt care îi conferă o responsabilitate specială“.
Războiul PSD cu Frans Timmermans a luat, la un moment dat, o turnură grotesc-hilară. Procurorul Adina Florea a înregistrat un dosar penal, clasat ulterior, pe numele prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), după o plângere depusă de Răzvan Savaliuc, de la site-ul Lumea Justiției.
Un site sponsorizat de PSD, conform dezvăluirilor Newsweek România, cu aproximativ 70.000 de euro din subvenția primită de partid de la Stat.
PSD, amenințat cu excluderea din PES
Tot din cauza tentativei de a bloca lupta anticorupție, PSD a fost amenințat cu excluderea din Partidul Socialiștilor Europeni (PES).
„Spre deosebire de Partidul Popular European, noi nu vom avea nevoie de zece ani pentru a acționa“, a precizat tot Frans Timmermans, candidat la poziția de președinte al Comisiei Europene. O aluzie la decizia PPE de suspendare, nu de excludere, a FIDESZ, partidul ultra-conservatorului premier al Ungariei, Viktor Orban.
„Am vorbit deja personal, la Madrid, cu Liviu Dragnea și i-am spus clar, l-am întrebat: «Vreți să fiți în continuare membru al acestui partid? Atunci, trebuie să respectați regulile».
Din punctul nostru de vedere, există limite. Un partid care nu respectă normele statului de drept și drepturile fundamentale nu poate face parte din această familie (politică- n.red.)“, a avertizat Timmermans.
În data de 11 aprilie 2019, președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Serghei Stanișev, a anunțat înghețarea relațiilor cu PSD până la alegerile europarlamentare. Membrilor PES li s-a interzis să participe la vreun eveniment de campanie electorală organizat de PSD în România.
Pe 9 mai, de Ziua Europei, liderii socialiști europeni, prezenți la Consiliul European de la Sibiu, au organizat o întâlnire la care au refuzat să-i invite pe Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, deși evenimentul avea loc în România.
În luna iunie a acestui an, PES urma să decidă în legătură cu excluderea PSD. Nu va mai fi cazul, deoarece
Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și șase luni de închisoare și a pierdut șefia partidului.
__________________________________________________________
Citește tot dosarul Testamentul lui Dragnea:
Testamentul lui Dragnea - Primul tun: a cumpărat Teleormanul cu 1 $/mp
Testamentul lui Dragnea - Tel Drum, jumătate de miliard de euro de la stat
Dragnea jr, conexiunea financiară cu Tel Drum
Testamentul lui Dragnea - ValizaLeaks, intimitățile braziliene ale lui Livinho
Testamentul lui Dragnea - Stăpân peste insula Belina și brațul Pavel
Celălalt Dragnea – europeanul, atent cu tinerii și cu mediul
Testamentul lui Dragnea - Anii negri ai Justiției în epoca lui „Daddy“
Programul lui Dragnea la Rahova
Testamentul lui Dragnea - Dăncilă fără milă
__________________________________________________________
