Reacția economiștilor după ce presa ungară a acuzat Bruxelles-ul că ar favoriza România
Comisia Europeană a aprobat recent alocarea unor sume importante de fonduri europene pentru România, decizie care a generat reacții puternice în presa din Ungaria.
Mai multe publicații maghiare susțin că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și echipa sa ar favoriza România. Vorbesc despre o schimbare de abordare la Bruxelles, considerată fără precedent.
Reacția economiștilor după ce presa ungară a acuzat Bruxelles-ul că ar favoriza România
Întrebat despre aceste reacții, profesorul de economia Christian Năsulea a explicat la Digi24 că România mai are multe reforme de îndeplinit însă nu s-a abătut de la direcția pro-europeană, spre deosebire de guvernul condus de Viktor Orban.
Comisia Europeană a aprobat recent alocarea unor sume importante de fonduri europene pentru România, decizie care a generat reacții puternice în presa din Ungaria. Mai multe publicații maghiare susțin că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și echipa sa ar favoriza România. Vorbesc despre o schimbare de abordare la Bruxelles, considerată fără precedent.
Citește și Viktor Orban compară UE cu tancurile Uniunii Sovietice
Reacția jurnaliștilor ungari vine după ce UE a stopat de doi ani fondurile europene pentru Ungaria din cauza încălcării de către guvernul Viktor Orban a principiilor statului de drept. Profesorul de economie Christian Năsulea a explicat la Digi24 că, spre deosebire de guvernul de la Budapesta, România a ales să meargă pe o direcție pro-europeană.
„În Ungaria, unde sub Viktor Orban sunt luate măsuri foarte des care contravin politicii UE, accesul la fondurile europene a fost restricționat. România, care a decis să meargă pe o cale pro-europeană, care are un guvern care cooperează cu instituțiile de la Bruxelles în orice fel se poate, în ciuda faptului că nu am avut în ultimii ani o guvernare extraordinar de performantă, pentru că a existat deschidere din partea autorităților române, cel puțin în ultimele șase luni de când avem un președinte și un nou guvern, și Comisia Europeană și autoritățile de la Bruxelles au încercat să ajute țara noastră cum s-a putut.
Prin reeșalonări, regândiri a planurilor de asistență de sub PNRR, printr-o regândire a anumitor programe pe fonduri europene. Corelat cu faptul că din datele care au fost publicate de ministerul de Finanțe și ministerul Fondurilor Europene lucrurile par să meargă ceva mai bine de șase luni încoace, era și normal ca țara noastră să reușească să primească niște sume importante până la finalul anului, lucru care s-a și întâmplat”, a notat economistul.
Năsulea a subliniat că nici România nu este perfectă și că încă mai are multe reforme de îndeplinit.
Citește și Viziunea lui Viktor Orban: „Nu vom părăsi UE. Nu vom abandona Bruxelles-ul, ci îl vom ocupa”
„Este pur și simplu consecința unor decizii politice de la Budapesta pe care presa din Ungaria poate să le deplângă. Însă e consecința faptului că la Budapesta se încalcă niște norme de bază privind funcționarea statului de drept. Nici noi nu suntem perfecți, nici în România lucrurile nu merg atât de bine pe cât ar trebui. Sunt reforme în justiție, diverse reforme care trebuie implementate în continuare. Însă din punctul meu de vedere, această informație, publicate și de propriul nostru guvern dar confirmate acum dintr-un stat care de obicei nu vine cu știri foarte pozitive despre țara noastră, arată că ușor-ușor lucrurile au mers într-o direcție mai bună în ultimele șase luni.
Era clar de la început că reformele care vizează niște sisteme în care există foarte multe privilegii vor fi foarte dificile. Eu nu sunt deloc surprins că lucrurile merg atât de greu în justiție, că nu am văzut mari pași înainte când vine vorba de companiile de stat. Însă pare să existe dorința să fie făcută reformă, iar asta înseamnă că ușor-ușor vom ajunge să vedem niște rezultate care ar trebui, cel puțin pe relația noastră cu UE să dea roade”, a adăugat specialistul. Întrebat dacă reacțiile din presa bulgară ar putea afecta relațiile dintre Budapesta și București, economistul a arătat că subiectul este unul intern.
„Nu cred că aceste declarații vizează chestiuni care țin de relațiile dintre state. Cred că ele sunt o manifestare a unor nemulțumiri care în Ungaria pare să fie la un nivel din ce în ce mai înalt cu privire la modul în care politicienii din Ungaria au ales să conducă țara, să relaționeze cu celelalte state membre ale UE și cu instituțiile de la Bruxelles. E o chestiune internă, care vine dintr-o profundă nemulțumire”, a conchis Christian Năsulea.
