Generalul de brigadă în rezervă Marius Crăciun, care a pus bazele Forţelor pentru Operaţii Speciale din România, afirmă că Marea Neagră a devenit principalul punct nevralgic al României, existând pericolul ca Rusia să încerce să saboteze platformele de extracţie a hidrocarburilor.
”Dacă stăm să ne gândim, într-o ţară ca România – luăm bazele aeriene, obiectivele militare, obiectivele socio-economice, obiectivele administrative, conducerea politică a ţării –, la ora actuală avem o mare problemă cu apărarea antidronă a tuturor acestor obiective”, susţine el.
El consideră că în anul 2030 România ar trebui să aibă ”nişte structuri militare undeva, la 120.000 de militari” şi o economie de război performantă, care să producă muniţia necesară pentru calibrele NATO, informează News.ro.
Citește și: Armata primeste 5% din PIB. Cumpărăm arme și reparăm drumuri ca să se poată merge cu tancurile
Ex-comandant al Forţelor Speciale din România: Plaformele petroliere din Marea Neagră, vulnerabile
În acest moment, România nu-şi poate apăra nici conducerea politică a ţării, nici obiectivele militare, socio-economice ori administrative în faţa unor atacuri cu drone, avertizează generalul de brigadă în rezervă Marius Crăciun, fost comandant al forţelor speciale din Armata Română, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru News.ro.
Ţara noastră trebuie să intensifice rapid pregătirile militare care au fost neglijate în ultimii 30 de ani până la gradul în care se poate vorbi despre trădare de patrie, adaugă generalul Marius Crăciun (65 de ani).
Ofiţerul a pus bazele FOS (Forţele pentru Operaţii Speciale) în România şi este considerat, printre camarazi, printre cei mai inteligenţi şi instruiţi militari ai generaţiei sale, fiind instruit şi în SUA.
Citește și: Europa cumpără muniții și rachete antiaeriene de 150.000.000.000 €. Ce programe va accesa România
În complexa analiză a situaţiei militare actuale făcută pentru News.ro, generalul în rezervă Marius Crăciun afirmă că acum principalul punct nevralgic al României a devenit Marea Neagră.
Aici se pun în exploatare importantele perimetre de unde se vor extrage cantităţi uriaşe de gaze naturale. Rusia a atacat şi sabotat deja astfel de exploatări în alte ţări şi există un pericol foarte mare să încerce aşa ceva şi la platformele din preajma litoralului românesc.
Prin urmare, afirmă generalul Crăciun, Marea Neagră devine o zonă economică foarte importantă pentru România şi trebuie să facem toate eforturile să descurajăm Rusia să atace.
Guvernul trebuie să dubleze efectivele forţelor speciale navale, să achiziţioneze drone aeriene, drone submarine, nave şi chiar un submarin. Avem nevoie de o protecţie a exploatărilor de hidrocarburi asemănătoare celei practicate de Turcia în Marea Neagră.
Citește și: Contraamiral: Nu avem sistemele antiaeriene, trebuie schimbat AKM-ul, iar cu muniția stăm prost
O altă problemă extrem de gravă a României este că, din cauza faptului cu guvernele au neglijat căile ferate şi străpungerea Carpaţilor cu autostrăzi, NATO nu poate interveni în timp util dacă suntem atacaţi de ruşi, mai avertizează generalul.
NATO a făcut exerciţii militare şi a ajuns la concluzia că nu poate aduce unităţi grele în Dobrogea, de exemplu, din cauză că trenurile româneşti merg în continuare foarte încet şi nu există în multe locuri căi ferate duble care să asigure o fluenţă. Într-o situaţie de criză, americanii trebuie să aducă brigăzile de tancuri din Polonia în 24-48 de ore, dar nu au pe unde.
„Avem în general o problemă cu apărarea antiaeriană a României şi asta se datorează unei mari gafe”
„Intenţia dintotdeauna a preşedintelui Trump, de când a luat puterea, a fost să scadă preţul petrolului sub 50 de dolari pe baril, pentru a afecta capacitatea economică a Rusiei şi a o determina să înceteze războiul din Ucraina.
E clar că ruşii îşi susţin efortul de război în mod deosebit din exporturi de hidrocarburi.
Loviturile şi sancţiunile Uniunii Europene şi ale altor state care au participat nu au fost suficient de convingătoare pentru a-i determina pe ruşi să se oprească.
Probabil că economiştii, echipa lui Trump, dar nu numai din partea aceea, o serie întreagă de alţi oameni deştepţi în lumea asta cred că Rusia poate fi determinată să se oprească doar din punct de vedere economic. Lucru care nu se întâmplă.
Vedem că atacurile din Ucraina se intensifică, sunt lansate din ce în ce mai multe drone. Chiar cu toate succesele de etapă ale ucrainenilor, cu operaţii spectaculoase, Rusia rămâne totuşi Rusia, e o putere militară.
(...)
Vedem că capacităţile dronelor, în mod deosebit folosirea inteligenţei artificiale pentru a programa sau a prestabili ca drona respectivă să poată să-şi caute ţinta şi informaţiile din memoria electronică, schimbă cu totul paradigma mai ales la apărarea antiaeriană a teritoriului şi a protejării obiectivelor.
Acum, drona stabileşte şi clasifică exact ce tip de ţintă trebuie să găsească şi care sunt punctele vulnerabile de la ţintă, unde trebuie să acţioneze.
Dacă stăm să ne gândim, într-o ţară ca România – luăm bazele aeriene, obiectivele militare, obiectivele socio-economice, obiectivele administrative, conducerea politică a ţării –, la ora actuală avem o mare problemă cu apărarea antidronă a tuturor acestor obiective!
Bine, noi avem în general o problemă cu apărarea antiaeriană a României şi asta se datorează unei mari gafe, eu aş spune chiar că se apropie mai mult şi de trădare de patrie, pentru că în ultimii 30 de ani am avut perioade extrem de dificile pentru Ministerul Apărării Naţionale. Avem mari găuri de capabilităţi.
(...)
Spre exemplu, haideţi să comparăm, ca să înţeleagă toată lumea, cu Finlanda. Finlanda n-are o armată la fel de numeroasă cum are România, dar a avut grijă ca, anual, să investească în oameni, în pregătirea lor, în echipament, în muniţie şi a păstrat constant un nivel al cheltuielilor militare care să asigure descurajarea faţă de orice acţiune din orice parte, dar în mod deosebit a Rusiei! Finlandezii fiind fripţi o dată cu ruşii.
Şi noi am fost fripţi, dar noi nu înţelegem! Noi avem o mare problemă de a înţelege, pentru că politicienii vremelnici nu se uită la fundament.
Domnule, trebuie să protejez toate realizările economice pe care administraţia mea le obţine! Trebuie să le apăr!
Şi au neglijat câteodată complet această problemă.
În România am avut ani în care bugetul Apărării de-abia ajungea pentru lefuri, pentru solde. Aşa că toate aceste găuri de capabilităţi pe care le au Armata Română şi, în general, România…
Pentru că nu s-a înţeles că responsabilitatea apărării acestei ţări, pe care am primit-o de la strămoşii noştri, este a tuturor cetăţenilor.
La noi s-a creat o dată o falie între militari şi civili, au fost problemele cu serviciul militar, bătăile alea de joc despre care ştim, toţi cei care au prins serviciul militar înainte de 1989 au cunoştinţă de ele.
Dar nu s-a transmis un mesaj corect, că responsabilitatea apărării acestei ţări este a tuturor! Şi a firmelor private, şi a firmelor de stat, a tuturor cetăţenilor, administraţiei, nu numai a militarilor!
Lăsând Armata Română, dar şi alte structuri de forţă ale statului subfinanţate o lungă perioadă de timp, au apărut aceste găuri de capabilităţi.
Nu avem suficiente mijloace pentru apărarea antiaeriană, pentru joasă înălţime, foarte joasă înălţime, împotriva dronelor. Am avut un sistem bazat pe modelul care era în Tratatul de la Varşovia, cu nişte rachete.
Lucrurile s-au schimbat foarte mult! Am neglijat – cred că asta iarăşi intră aproape de zona de trădare de ţară – foarte mult industria de apărare. Am lăsat-o să moară.
Acum trăieşte cu ceva infuzii, dar este conectată la aparate, ca să folosesc aici o comparaţie plastică, şi infuziile vremelnice de capital sunt minime.
Fabricile de armament nu au fost ajutate să se retehnologizeze, să găsească parteneri. Asta e o junglă!
Contractele pentru armament, producţia de arme sunt o junglă! Nicio firmă cât de cât importantă nu acceptă de bunăvoie să facă transfer de tehnologie!
Au tot încercat politicienii noştri să facă legi, cu off-shore-uri, cu alte… Dar nu au găsit instrumente şi metode. Sau foarte puţine.
Sunt doar câteva exemple – le putem număra, să zicem, pe degetele de la mâini – de fabrici care au reuşit să se dezvolte în ultimii 10-15 ani şi să aibă o producţie într-adevăr remarcabilă”, a explicat generalul Marius Crăciun.