Șeful Armatei, Vlad Gheorghiță, va fi schimbat din funcție. Doi generali-locotenent, favoriți să îi ia locul
Punerea sub învinuire a șefului Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, într-un dosar de corupție al DNA a picat între două momente extrem de sensibile pentru securitatea României.
Surse din industria de profil au declarat pentru Newsweek România că Vlad va fi schimbat de la șefia Armatei iar în pole position sunt doi generali-locotenent.
Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, pus sub urmărire penală de DNA. Ce a făcut?
Pe de o parte incidentul provocat de drona rusească care a lovit un bloc de locuințe din Galați iar pe de altă parte semnarea contractelor pentru achiziția de echipamente militare prin programul SAFE. Surse
Doi generali-locotenent, în cărți pentru a prelua șefia Armatei de la Gheorghiță Vlad
Punerea sub învinuire de către secția militară a DNA a șefului Statului Major, generalul-locotenent Gheorghiță Vlad, va duce la înlocuirea acestuia în perioada imediat următoare, au declarat pentru Newsweek România surse din industria de profil.
Acestea susțin că posibili înlocuitori ai acestuia sunt actualul locțiitor al Șefului Statului Major, generalul-locotenent, Dragoș Dumitru Iacob, și Ciprian Marin, șeful Statului Major al Forțelor Terestre.
Conform DNA, “în cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București - Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N.”.
Cazul Gheorghiță zguduie Armata cel puțin la fel de mult ca cel al fostului general Ioan Zisu pe care DNA l-a acuzat că a strâns o avere din tranzacționarea poziției sale de forță din cadrul Armatei Române, cea de șef al Înzestrării și Logisticii. La percheziții, DNA a găsit în locațiile folosite de acesta 4600 de tablouri, zeci de genți de lux, 31 de ceasuri de lux, dintre care unul este evaluat la peste 500.000 de euro, precum și 3.600 de sticle cu alcool.
DNA l-a acuzat pe Zisu că a produs un prejudiciu de 12 milioane de lei prin atribuirea unui contract de 41 de milioane de lei unei companii pentru lucrări la cimitirul Ghencea Militar.
Cazul dronei rusești de la Galați
Noul caz cu parfum de corupție din Armata României vine pe fondul escaladării războiului de la graniță și după incidentul în care o dronă rusească a căzut pe acoperișul unui bloc de locuințe din Galați provocând rănirea gravă a doi cetățeni români.
Citește și: Starea de alertă față de Rusia. Norvegia, a noua țară europeană care intră sub scutul nuclear al Franței
Incidentul a dus la întrunirea rapidă a CSAT-ului în urmă căruia s-a luat decizia închiderii consulatului rus de la Constanța și expulzarea consului. Administrația prezidențială a dat un comunicat de presă explicit și exhaustiv în care preciza că drona care a căzut la Galați era de origine rusească.
În plus, într-un interviu pentru BBC, președintele României, Nicușor Dan, a averizat Federația Rusă că, în cazul unui nou incident similar, va fi expulzat și ambasadorul rus la București.
Mai mult, ministra demisă de externe, doamna Oana Țoiu, s-a aflat zilele acestea la ONU unde Consiliul de Securitate s-a întrunit special, după 70 de ani, pentru a analiza o cerere a României legată de agresiunea rusească din Galați.
Achizițiile netransparente din SAFE continuă linia achizițiilor opace făcute până acum
Conform datelor publice ale MapN analizate de Newsweek România, aproximativ 80% din achizițiile prin programul SAFE sunt făcute prin proceduri netransparente.
Astfel din cele 8 contracte în valoare de 10,37 miliarde de Euro, un procent de 78,7% adică 8,1 miliarde de Euro au fost atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare care este este una dintre cele mai restrictive și excepționale proceduri din legislația achizițiilor publice. Ea permite statului să atribuie direct un contract către unul sau mai mulți operatori economici, fără organizarea unei licitații deschise și fără publicarea unui anunț în SEAP/Jurnalul Oficial UE înainte de negociere. Are acoperire legală.
Procedurile folosite sunt cu atât mai controversate cu cât deviza achizițiilor făcute prin SAFE a fost tocmai existența unei transparențe a acestora, prin sporirea competiției prin cumpărarea de mai multe state a aceluiași tip de echipament militar pentru a reduce costurile de achiziție și ruperea cu tradiția achizițiilor făcute de la contractorii americani unde partea care cumpără armament nu are deloc nici o putere de negociere.
Așa cum a scris Newsweek România recent, înainte de programul SAFE, decidenții politici și Armata română au făcut achiziții masive în principal de la producători americani dar nu numai prin aceleași proceduri opace.
Astfel, în perioada 2009-2024, Armata României a achiziționat echipamente militare de 15 miliarde de Euro prin aceeași negociere directă și alte 6 miliarde de Euro prin proceduri opace. Mai multe detalii AICI.
