Călin Georgescu și Diana Șoșoacă se comportă ca și cum ar putea candida din nou la alegerile prezidențiale. Există însă două decizii CCR care pun în cumpănă acest lucru.
În motivarea deciziei prin care CCR nu i-a permis Dianei Șoșoacă să candideze la alegerile prezidențiale se arată că există probe că multe semnături de pe listele de susținere sunt falsificate și că, prin declarațiile sale și comportamentul public, a dat dovadă de lipsă a atașamentului față de valorile constituționale.
Diana Șoșoacă nu și-a schimbat comportamentul
Judecătorii Curții Constituționale au invocat, printre altele, participarea Dianei Șoșoacă la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse la ambasada acestei țări la București:
„Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că «România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!»”.
Citește și: SUA îi fac portetul lui Călin Georgescu: Combinație de nostalgie rusă, șarlatanie și Gwyneth Paltrow
Astfel, CCR susține că declarațiile publice și participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a nu o lăsa pe Diana Șoșoacă să candideze la funcția de președinte al României, pentru că președintele României trebuie să respecte Constituția și să garanteze calitatea de membru al UE și al NATO.
Citește și: Propaganda rusească pro-Călin Georgescu: „România profundă aspiră la un regim așa cum e în Rusia”
Ce s-a întâmplat ulterior acestei decizii? Diana Șoșoacă și-a continuat discursul public în aceeași notă.
Din punct de vedere juridic, nu a intervenit nicio schimbare care să justifice o altă decizie a CCR în cazul în care și-ar depune din nou candidatura.
Pe de altă parte, Parchetul a deschis un dosar în care cercetează falsurile din listele de susținere a candidaturii Diane Șoșoacă.
Miza anulării deciziei CCR pentru Călin Georgescu
Demersurile lui Călin Georgescu, cel de la Înalta Curte de Casație și Justiție și cel de la CEDO care vizează reluarea turului 2 al alegerilor prezidențiale au motiv foarte clar, pe lângă cel de imagine.
Avocații acestuia știu că în cazul în care decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale rămâne în vigoare, Călin Georgescu nu mai are nicio șansă să candideze.
Dacă turul 2 ar fi reluat, evident cei doi candidați ar fi Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Citește și: Călin Georgescu, ode halucinante pentru Putin: "Rusia înseamnă lumină și suflet. UE este Mafia"
În momentul în care a explodat în fața publicului, declarațiile lui Călin Georgescu privind valorile constituționale ale României au fost pe aceeași linie cu cele ale Dianei Șoșoacă.
Dragoste declarată Rusiei
"Știți ce înseamnă «suflet» în rusește? Înseamnă «duh». De aceea această parte a lumii înseamnă tot mai mult. Acolo (în Rusia n.red) este lumina. Occidentul este «zero» ca religie. Oamenii nu se mai înțeleg unii cu alții. Puterea este într-un singur loc. Președintele Putin este dedicat țării lui. În Europa nu mai există lidership", a declarat recent Călin Georgescu.
El a mai susținut că aderarea României la NATO (2004) și aderarea la UE (2007) a fost obiective false pentru România.
Călin Georgescu a făcut, de-a lungul timpului, mai multe declarații în care s-a declarat un admirator al legionarilor, al lui Ion Antonescu și Cornel Zelea Codreanu și a negat Holocaustul.
„Neamul românesc (…) a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai VIteazu, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareşalul Ion Antonescu şi mulţi, mulţi alţi eroi”, declara Călin Georgescu în 2021.
Așadar, candidatura i-ar putea fi respinsă pentru aceleași considerente ca în cazul Dianei Șoșoacă.
O decizie CCR în unanimitate
În altă ordine de idei, este de remarcat că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale a fost luată în unanimitate, iar componența sa va fi aceeași și în primăvară.
Conform art. 146, litera fÎ, din Constituție, CCR "veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului".
Prin Hotărârea nr.66 din 1 octombrie 2019, CCR a stabilit că „prevederile art. 146 lit. f) din Constituție stabilesc competența Curții Constituționale de a verifica, în ultimă instanță, toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanșarea procedurii de alegere și finalizarea sa ”, precum și faptul că în ”atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui nu poate fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei Constituţiei.
De aceea, competenţa instanţei constituţionale nu poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci aceasta se alătură controlului de constituţionalitate pe care numai Curtea Constituţională are competenţa de a-l exercita".
În cazul anulării alegerilor prezidențiale, Curtea s-a autosesizat după ce a luat act de conținutul celor cinci documente prezentate la ședința CSAT din 28 noiembrie.
Citește și: Germania ia în calcul anularea alegerilor pe modelul României. „Așa facem când se implică Elon Musk”
CCR a constatat că „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.”
În momentul de față există mai multe analize ale instituțiilor de stat, dar și private, care arată o susținere elaborată, în spațiul online, a candidatului Călin Georgescu de către Rusia.
Citește și: Operațiunea „Portal Kombat“ - Rețeaua păpușată de la Moscova pentru promovarea lui Călin Georgescu
Citește și: Cum se influențează extern un proces electoral? Călin Georgescu, propulsat de 82 de rețele din Rusia
O altă problemă este finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. În momentul de față, unul dintre principalii sponsori, Bogdan Peșchir, care ar fi investit circa un milion de euro în promovarea lui Călin Georgescu pe TikTok, este cercetat penal.
Scoaterea la vedere a unor sume care nu pot fi justificate ar fi o altă problemă cu care s-ar confrunta candidatul.
Citește și: Propaganda rusească pro-Călin Georgescu: „România profundă aspiră la un regim așa cum e în Rusia”
Înalta Curte a respins cererea lui Georgescu
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitv, la 17 ianuarie, cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului 2 al alegerilor preziden’iale.
Călin Georgescu a cerut și Curţii Europene a Drepturilor Omului suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor şi obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului.
O altă solicitare vizează obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale şi democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.
Ambele solicitări nu pot avea drept efect reluarea alegerilor prezidențiale ținând cont de rezultatele din primul tur.
„Nu există nicio instanță europeană sau internațională care să infirme sau să anuleze decizii ale Curții Constituționale. Acțiunea la CEDO va fi respinsă ca inadmisibilă”, a spus Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției.
