VIDEO Medic despre românii rămași în Orientul Mijlociu: Istanbul este principalul hub aerian, prețurile cresc

Blocarea unor rute aeriene în Orientul Mijlociu creează probleme pentru românii aflați în zonă, fie în vacanță, fie în tranzit spre Asia. Medicul Valentin Dingă, specializat în repatrieri medicale și cu experiență în misiuni în Irak, Israel sau statele din Golf, spune că evacuările sunt dificil de organizat în condițiile în care spațiul aerian este închis în zonă.

Newsweek România: Ați fost în Irak anul trecut?

Valentin Dingă, medic: Da, am fost și în Irak, și în Israel anul trecut.

Vorbeam într-un interviu anterior că specificul zonei este total diferit de ceea ce se întâmplă în Europa. Poate și de asta ne este mai greu să ne imaginăm ce se întâmplă acolo în momente de criză.

Da. Chiar dacă avem război la graniță cu Ucraina, noi, ca cetățeni, nu am simțit războiul pe propria piele. Iar cei care s-au dus în Orientul Mijlociu sau trebuiau să tranziteze zona și au rămas blocați acolo se lovesc pentru prima dată de așa ceva. Automat, reacțiile sunt diferite. Conceptul de fugă apare imediat, pentru că nu ești obișnuit cu o astfel de situație.

Cei de acolo, care au trăit cu războiul – precum în Irak sau Israel – înțeleg foarte bine ce înseamnă și nu sunt atât de panicați ca noi. De aici apare și isteria românilor și nu numai a românilor, ci a europenilor în general, care au rămas blocați acolo.

Citește și: Ce spune profesoara care i-a dus pe elevii din Vrancea la "școala altfel" în Dubai: "N-am fost la shopping"

Dacă ar trebui astăzi să faceți o repatriere medicală, să spunem din Irak sau din Kuweit, cât de complicat ar fi?

Din Irak, să spunem că nu ar fi chiar atât de complicat în mod normal. Însă faptul că este închis spațiul aerian schimbă lucrurile. Partea aeriană este exclusă. Atunci este extrem de greu să faci un transfer rutier către o altă țară în care spațiul aerian este deschis. Distanțele sunt foarte mari, drumurile nu sunt ca în Europa și atunci, de regulă, în asemenea situații se rămâne în zona respectivă până se liniștesc lucrurile.

Ceea ce este destul de complicat de estimat în momentul de față.

Este foarte greu de estimat.

Spuneați că s-au scumpit biletele de avion la zborurile care mai există.

Este o mișcare firească a pieței. Cele două hub-uri principale care aveau conexiuni în toată lumea, Doha și Dubai, nu mai operează normal. Mai există în Europa un singur hub important, Istanbul. Solicitările sunt extrem de multe, pentru că nu doar în Orientul Mijlociu au rămas români blocați. Au rămas și în Asia îndepărtată – în Indonezia, Thailanda, China. Singura conexiune disponibilă este prin Istanbul. Flota de avioane este limitată, nu poți scoate avioane peste noapte. Automat, prețurile cresc.

Contextul este acum cu totul special. Dar cum erau repatrierile medicale înainte? 

În țările în care nivelul de alertă este ridicat, cum sunt Irak, Israel, Kuweit sau Arabia Saudită, repatrierile sunt oricum mai complicate. Trebuie obținute autorizații suplimentare, trebuie comunicat cu ambasadele și consulatele române. Fiecare mișcare trebuie aprobată. Pot apărea și probleme de securitate. De aceea fiecare misiune într-o zonă de risc este mai dificil de organizat.

Vorbim despre misiuni organizate înainte de actualul conflict.

Da, și înainte erau complicate. Să ne amintim de războiul din Gaza de anul trecut. Evacuările se făceau prin Egipt, de la Cairo către București. Avantajul este că pe relația Israel–Egipt se pot organiza culoare de evacuare, deoarece Egiptul nu este implicat în conflict.

Culoare rutiere?

Da, rutiere. Aerian nu.

Pentru că spațiul aerian este închis.

Exact. Dar aceste culoare de evacuare vor apărea. În orice război, după câteva zile de haos, lucrurile încep să se organizeze. Există cetățeni străini care trebuie evacuați și din Israel, și din alte zone ale Orientului Mijlociu. Se vor crea culoare sigure pentru evacuarea civililor și pentru evacuări medicale.

Cât de importante sunt legăturile diplomatice ale unei țări în zona respectivă?

Sunt extrem de importante. Trebuie să existe oameni care au pârghiile necesare pentru a comunica cu autoritățile locale și pentru a crea un mecanism de sprijin pentru cetățenii români. Din păcate, în ultimii ani a existat o lipsă de personal diplomatic în zonă. Când ai unul sau doi consuli și apar 3.000–4.000 de cereri de repatriere, este aproape imposibil să faci față.

Deci este o problemă de politică de stat.

Exact. De exemplu, mult timp în Abu Dhabi a fost un singur consul.

Și acum sunt mii de solicitări.

Din informațiile pe care le am, sunt peste 4.000 de solicitări. Aproximativ 1.000 sunt persoane blocate în tranzit sau turiști care au rămas acolo. Situația este complicată.

Acum situația este mult mai complicată, pentru că nu mai vorbim de una sau două persoane, ci de sute sau mii.

Exact. Oricât de bine pregătiți ar fi, este greu să gestionezi un număr atât de mare de solicitări.

Cum sunt sistemele medicale din zonă?

În Orientul Mijlociu sistemele medicale sunt foarte bine dezvoltate. Sunt spitale de excelență.

Deci sunt cazuri medicale foarte grave.

Da. De regulă, partea acută este tratată acolo, iar repatrierea se face după stabilizarea pacientului.

Problema apare și la polițele de asigurare.

Exact. De regulă, oamenii își fac asigurări pentru 7 zile și este greu să prelungești polița când ești deja în străinătate.

O ultimă întrebare: ce credeți că ar trebui să facă autoritățile din România pentru a fi mai eficiente?

Ar trebui să folosească mai mult tehnologia. Se putea crea rapid un formular online pentru înscrierea celor care solicită repatrierea și notificări automate pentru informarea lor.