Cum să-ți îmbunătățești sănătatea creierului după ce ajungi la pensie. Te va ajuta și la fizic
Ieșirea la pensie aduce schimbări importante pentru creier, odată cu modificarea rutinei zilnice și a nivelului de activitate. După 60 de ani, sănătatea creierului devine o preocupare majoră, iar specialiștii atrag atenția asupra semnelor care pot apărea.
Odată cu apropierea pensiei, mulți oameni ajung să aibă mai mult timp liber, ca urmare a reducerii responsabilităților profesionale și familiale.
Modul în care este folosit acest timp are un impact major asupra felului în care îmbătrânim, atât din punct de vedere mental, cât și fizic.
Cum să-ți îmbunătățești sănătatea creierului după ce ajungi la pensie. Te va ajuta și la fizic
Un studiu amplu prezentat în 2023 la reuniunea anuală a Societății Americane de Nutriție, realizat pe un eșantion de peste 700.000 de persoane, a arătat că anumite obiceiuri de viață pot contribui semnificativ la prelungirea duratei vieții, chiar dacă sunt adoptate după 40, 50 sau 60 de ani.
Recomandările sunt bine cunoscute: mișcarea regulată, alimentația echilibrată, somnul de calitate, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, reducerea stresului și menținerea relațiilor sociale.
Specialiștii atrag atenția însă că, după ieșirea la pensie, aceste obiceiuri pot fi completate de activități care stimulează atât creierul, cât și corpul.
Integrarea unor hobby-uri în rutina zilnică nu doar că sprijină sănătatea creierului, dar contribuie și la menținerea unei stări fizice mai bune, ajutând la o viață activă și echilibrată pe termen lung.
Mersul pe jos
Mult timp s-a crezut că doar exercițiile fizice intense, precum alergarea sau antrenamentele solicitante, sunt cheia unei vieți lungi și sănătoase.
Cercetările recente arată însă că lucrurile pot fi mult mai simple. Chiar și mersul pe jos, o activitate la îndemâna oricui, poate contribui la creșterea volumului creierului și la îmbunătățirea neuroplasticității, adică a capacității creierului de a se adapta și de a se schimba.
Un studiu realizat pe persoane în vârstă, cu o medie de 70 de ani, a arătat că cei care erau mai activi fizic aveau un risc mai mic de deces comparativ cu cei sedentari.
Cele mai mari beneficii au fost observate la cei care alergau sau practicau sporturi cu rachetă, însă mersul pe jos s-a situat imediat pe locul al doilea ca eficiență.
Mai mult, o analiză recentă a mai multor studii a concluzionat că aproximativ 4.000 de pași pe zi pot fi suficienți pentru a sprijini o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Sporturi noi
Deși mersul pe jos este extrem de benefic, cei care vor să se provoace mai mult pot crește ușor nivelul de efort.
Un exemplu impresionant este Olga Koteko, profesoară din Canada, care a început să participe la probe de atletism la 70 de ani.
A concurat la sprint, triplu salt și aruncarea discului și a doborât recorduri mondiale până aproape de finalul vieții, trăind până la 95 de ani.
Art Kramer, director al Centrului pentru Sănătatea Cognitivă și a Creierului de la Universitatea Northeastern, i-a realizat Olgăi mai multe investigații RMN.
La un moment dat, curios de lipsa fotografiilor cu săritura cu prăjina, a întrebat-o de ce nu mai practică această probă. Răspunsul ei a fost simplu: „A trebuit să renunț la ea la 80 de ani”.
Rezultatele RMN au arătat ceva remarcabil: structurile de substanță albă din creierul ei erau similare cu cele ale unor femei cu mult mai tinere.
Aceste zone sunt esențiale pentru gândire, planificare și autocontrol, funcții care, de obicei, sunt cele mai afectate de înaintarea în vârstă.
Învățarea unor noi limbi străine
„Există tot mai multe dovezi științifice care arată că învățarea unor lucruri noi de-a lungul vieții are un efect de protecție asupra creierului”, explică Art Kramer.
De exemplu, acesta menționează că mătușa sa, în vârstă de 103 ani, învață în prezent limba italiană pentru prima dată.
Nu este obligatoriu să fie vorba despre o limbă străină, însă limbile par să aducă beneficii speciale pentru creier.
Un studiu din 2019, realizat pe adulți cu vârste între 59 și 79 de ani, a arătat că persoanele care au participat timp de patru luni la un program de învățare a unei a doua limbi au înregistrat îmbunătățiri ale funcțiilor cognitive, precum memoria și atenția.
Aceste rezultate completează un studiu mai vechi, din 2014, care a arătat că persoanele bilingve își mențin mai bine abilitățile cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
Beneficiile au fost observate inclusiv la cei care au început să învețe o a doua limbă mai târziu, la maturitate.
Urmărirea educației
Beneficiile învățării nu se limitează la hobby-uri precum cusutul sau fotografia.
Orice activitate care te provoacă este valoroasă pentru creier. Poate fi chiar și învățarea folosirii unei telecomenzi noi.
După pensionare, multe dintre provocările zilnice dispar, iar specialiștii spun că este esențial ca mintea să fie stimulată constant.
Provocările activează cerebelul, o zonă a creierului implicată în automatizarea sarcinilor și în eliberarea energiei mentale pentru lucruri noi.
Internetul face ca oportunitățile de învățare să fie aproape nelimitate, de la cursuri online la activități educative locale.
Centrele pentru adulți, colegiile comunitare, programele de educație continuă sau cursurile universitare sunt opțiuni bune. Important este să existe obiective clare.
Fără un scop, mulți renunță rapid. Creierul are nevoie de stimulare regulată, zi de zi, nu doar ocazional.
Citește și Viața la pensie. Cum să faci ca statul acasă în ianuarie să fie confortabil și să nu te simți singur
Un avantaj al înaintării în vârstă este că nu mai există presiunea examenelor. Totuși, studiul pentru o certificare poate fi o motivație puternică.
Un studiu din 2011 a arătat că persoanele care s-au pregătit pentru examenul de taximetrist în Londra au avut o memorie mai bună și o creștere a materiei cenușii din creier. Obiectivele clare ajută mintea să rămână activă și sănătoasă, potrivit Marthastewart
