Au fost minore plasate pentru sex la Deveselu? Tema, între Sputnik și Libertatea

DE Alexandru Pop | Actualizat: 12.08.2019 - 20:39
Baza SUA de la Deveselu/FOTO: moldova.europalibera.org

„Cum i-a scăpat DIICOT pe militarii din Deveselu, deși au cumpărat de la traficanți sex cu fete de 14-16 ani", titrează azi Libertatea. Articolul din cotidianul menționat, însă, nu identifică niște „militari" care să fi beneficiat de aceste servicii.

SHARE

Subiectul abuzurilor sexuale la care au fost supuse mai multe minore din zona Caracal - Deveselu în ultimii ani a ajuns azi în faza implicațiilor strategice.

Cotidianul Libertatea scrie luni că restaurantul „No name", „un restaurant curat, cu camere la primul etaj, aflat chiar la ieșirea din Caracal spre Deveselu" este „locul unde soldații americani făceau sex cu fetele minore": „Are aerul unui motel de autostradă din SUA. La 10 kilometri găsești baza militară americană, aflată în proces de modernizare în 2012 și devenită apoi bază NATO, parte a scutului antirachetă din Europa."

„Din documentele publice consultate de echipa de investigații a Libertatea la Tribunalul Olt rezultă că DIICOT a ridicat de la patronul «No name» chiar și registrul de cazări, cu numele celor care s-au înregistrat. L-au returnat însă, numindu-l «deteriorat». (...)

Peste 10 zile a început procesul. Din acel moment, în ciuda declarațiilor inițiale ale victimelor și ale martorilor, din documentele de la dosarul public rezultă că pe americani nu i-au căutat niciodată și nici nu le-au întrebat pe fetele minore numele vreunuia dintre militarii de la Deveselu sau ale celor care făceau legătura cu ei. (...) cercetarea referitoare la americani a fost stopată înainte de a începe.", mai notează Libertatea.

De ce? Autorii articolului explică: „suferința victimelor sechestrate, bătute și violate de către clan a fost mai puțin importantă decât dorința politică de a nu deranja pe cei mari."

O decizie strategică, deci, care ar fi fost luată de polițiști și procurori, pentru a nu implica SUA într-o poveste care ar fi știrbit prestigiul acestei națiuni în contextul instalării scutului anti-rachetă la Deveselu. 

În finalul articolului din publicația citată se menționează că „Investigația Libertății continuă."

Așadar, este foarte posibil ca, începând de marți, cotidianul să obțină numele unor militari ai SUA cantonați la baza de la Deveselu, ba poate chiar să furnizeze informații despre cum s-ar fi mușamalizat implicarea acestora în dosarul penal al traficului de minore.

Deocamdată, însă, insinuările din Libertatea seamănă destul de mult cu cele făcute de Sputnik la finalul lunii iulie. Cu mult mai puțină documentare, este adevărat (iar aici este de menționat că efortul de documentare a articolului făcut de reporterii Libertatea a fost consistent).

Astfel, conform unei monitorizări media referitoare la discursul anti-occidental în presa din România și Bulgaria, efectuate de către Asociația LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație), Sputnik a „tras" în rafală nu mai puțin de patru articole pe această temă la finalul lunii iulie, după explozia subiectului despre răpirea Alexandrei Măceșanu. 

Primul articol al Sputnik titra astfel: „Presupusul criminal, suspect de trafic de persoane pentru soldații NATO de la Deveselu".

Al doilea se intitula „Consultant politic, despre traficul de carne vie pentru militarii NATO de la Deveselu".

În a treia zi consecutivă, a urmat articolul „Mircea Badea - NUCLEARA în cazul crimelor din Caracal: «La 20 km de scutul antirachetă!…»".

Iar al patrulea text a avut titlul „Ambasada SUA – gaz pe foc în scandalul Caracal și al suspiciunilor legate de baza Deveselu" (toate articolele propagandei ruse pot fi accesate aici).

Diferențele între articolele Sputnik și cel al Libertatea sunt multe. În primul rând, Libertatea, așa cum am arătat și mai sus, a depus un mare efort de documentare, a consultat documente publice și a intervievat mai multe persoane, în timp ce Sputnik s-a mulțumit să preia informații din alte canale.

În al doilea rând, este evident că scopul portalului finanțat de Kremlin a fost să manipuleze prin însăilarea unor date incerte, în timp ce Libertatea pare să-și fi condus documentarea după reguli jurnalistice.

În al treilea rând, cotidianul Libertatea a demonstrat că este interesat de soarte tinerelor traficate, axându-și investigațiile pe abuzurile la care acestea au fost supuse, cel puțin în contextul cazului Alexandra Măceșanu.

Articolele pe care Libertatea a anunțat că va continua să le publice vor lămuri dacă acuzațiile la adresa trupelor americane de la Deveselu devin și mai solide sau dimpotrivă.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.