Un psiholog explică efectele benefice ale muzicii. Reduce dependența de anumite medicamente

DE Bianca Iosef | Actualizat: 01.10.2022 - 12:46
Muzica este terapie- Foto: PEXELS PHOTOS

Alina Ungureanu este unul dintre psihologii care ajută persoanele vârstnice să îşi găsească liniştea interioară cu ajutorul meloterapiei, adică a terapiei prin muzică.

SHARE

Ea lucrează într-un centru de zi pentru vârstnici şi spune că prin meloterapie urmăreşte creşterea gradului de bunăstare emoţională şi spirituală în rândul celor 30 de beneficiari ai instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea. Lucru deloc uşor.

"Dorim ca apelând şi la meloterapie să creştem în rândul beneficiarilor noştri gradul lor de complianţă la psihoterapie şi reducerea dependenţei de medicaţia psihoactivă la care recurg cu scopul obţinerii stării de calm, linişte şi a unui somn profund pe o durată mulţumitoare. Beneficiarii devin conştienţi de puterea de alinare a suferinţei pe care o poate exercita un grup terapeutic şi astfel muzica devine ca un liant în cadrul grupului", a declarat Alina Ungureanu, psiholog la Centrul de zi de asistenţă şi recuperare pentru persoane vârstnice "Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla".

Citește și: VIDEO Premierul Ciucă alături de Ursula von der Leyen la lansarea Interconectorului Grecia- Bulgaria

Aceasta a explicat că metodele de intervenţie utilizate în meloterapie sunt împărţite în tehnici active şi receptive.

"Când o persoană face muzică, fie prin voce, incantaţie, cântatul la instrumente muzicale, compunând sau improvizând muzică, acea persoană foloseşte tehnici active. Tehnicile receptive, pe de altă parte, implică ascultarea şi răspunsul la muzică, cum ar fi prin dans sau analiza versurilor. Tehnicile active şi receptive sunt adesea combinate în timpul tratamentului şi ambele sunt utilizate ca puncte de plecare pentru discutarea sentimentelor, valorilor şi obiectivelor", a arătat psihologul.

Citește și: Premierul Ciucă: „Problemele seniorilor sunt în atenţia Guvernului şi ne preocupă să găsim soluţii”

Potrivit acesteia, şedinţele de meloterapie se pot desfăşura individual sau în grup, iar muzica poate fi aleasă de terapeut sau de persoana în terapie.

"Un muzicoterapeut se va asigura, în general, că tipul şi modul formei de muzică alese, precum şi momentul intervenţiei muzicale sunt adecvate pentru satisfacerea nevoilor şi obiectivelor individului în terapie. Atunci când aleg muzica, terapeuţii îşi bazează adesea selecţiile pe principiul Iso, care afirmă că este mai probabil ca muzica să aibă influenţă dacă se potriveşte cu starea actuală a unui individ. Prin urmare, terapeuţii încearcă să se asigure că versurile şi melodia unei piese muzicale selectate sunt bine potrivite cu starea de spirit şi starea psihologică a persoanei în terapie", a afirmat ea.

Compoziţia este folosită adesea în muzicoterapie şi poate implica scrierea de piese originale sau modificarea celor existente, aceasta din urmă fiind o abordare mai structurată a scrierii, ne mai spune Alina Ungureanu.

"O persoană poate modifica o melodie schimbând unele dintre cuvinte sau rânduri, adăugând versuri noi sau scriind versuri complet noi pentru a se potrivi cu melodia existentă sau cu muzica sa interioară. În cazurile în care melodiile sunt compuse liber, terapeutul poate oferi o emoţie sau un subiect care să servească drept punct de plecare", explică aceasta.

Ea a precizat că muzicoterapia poate fi utilizată într-o varietate de moduri, unul dintre acestea fiind atunci când o persoană are probleme de comunicare sau întâmpină dificultăţi de comunicare după un accident vascular cerebral, cântatul cuvintelor sau frazelor scurte setate pe o melodie simplă pot stimula vorbirea şi fluenţa.

''Practic, e vorba de reînvăţarea actului vorbirii pe note muzicale", a menţionat psihologul.

Pe de altă parte, susţine psihologul Alina Ungureanu, o persoană cu abilităţi motorii afectate şi le poate îmbunătăţi cântând melodii simple la un pian sau bătând la tobe.

"De cele mai multe ori, muzica se combină cu metodele de relaxare musculară, pentru a comuta atenţia de la gânduri asupra corpului. Ascultarea unui stimul ritmic, cum ar fi un metronom, poate ajuta, de asemenea, o persoană să iniţieze, să coordoneze şi să temporizeze mişcările sale", a exemplificat Alina Ungureanu.

Conform acesteia, terapia prin muzică aduce în general rezultate pozitive, dar nu este recomandată ca tratament independent pentru probleme medicale, psihoze şi alte tulburări psihice grave.

"În timp ce muzica poate ajuta la ameliorarea unora dintre simptomele acestor afecţiuni, pot fi necesare şi alte forme de tratament, cum ar fi medicamente, kinetoterapie sau psihoterapie integrativă. Mai mult, deşi este posibil ca orice formă de muzică să fie utilizată eficient în terapia muzicală, nu toţi indivizii vor considera că fiecare tip de muzică este terapeutic. Beneficiul unui anumit tip de muzică va depinde adesea de preferinţele individului şi de afecţiunea sa, iar unele forme muzicale pot provoca agitaţie. Pentru a obţine succesul prin muzicoterapie, un terapeut va trebui să se asigure că sunt luate în considerare preferinţele muzicale ale individului în tratament", a conchis psihologul, potrivit Agerpres.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te