Profesorul Gheorghe Sarău, care a avut în urmă cu trei decenii această iniţiativă, povesteşte că a învăţat singur limba, cu ajutorul unei minigramatici, a unui minivocabular şi a unei cărţi despre limba şi literatura acestei minorităţi.
Echipa Programului de studiu Limba şi Literatura Rromani a serbat, sâmbătă, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, 30 de ani de predare a limbii romani la nivel universitar în România. Universitatea Bucureşti a fost a treia universitate la nivel mondial care a introdus în programa sa cursuri de rromani, după ce iniţiative similare au avut universităţi din Paris în 1986 şi Praga în anul 1991.
Citește și: Câte specii de nufăr sunt în Delta Dunării și de ce nu este bine să culegem această floare
„În 1983, fiind student şi căutând nişte cărţi la Biblioteca Academiei, am găsit o lucrare despre romi a lui Jean Vailant, unde am găsit o minigramatică a limbii romani, de vreo 13 pagini, şi un minivocabular. Le-am copiat pe amândouă şi am început să le studiez. Ulterior, am găsit la Biblioteca Academiei cartea lui Barbu Constatinescu Probe de limba şi literatura ţiganilor din România, apărută într-o ediţie bilingvă, română-romani, în 1878.
Citește și: Fără femei în Biroul politic al Partidului Comunist Chinez, prima dată în peste două decenii
Am început să învăţ limba romani exact după aceeaşi metodă prin care Jean Champollion a descifrat hieroglifele. Întâi de toate, am început să fişez cartea lui Barbu Constantinescu. Fiind de formaţie lingvist, mi-a fost uşor să descopăr care erau căsuţele libere în structura limbii, în scheletul morfologic al limbii. În momentul în care aveam vreo 10-15 fişe care mă trimiteau spre o formă de ablativ, locativ sau dativ, mi se confirma că aceea era căsuţa de completat. Deci, exact cum a făcut Champollion. Pornind de la nimic, am descoperit scheletul limbii. Am fost autodidact şi asta e dovada cea mai clară că oricine vrea să înveţe această limbă poate reuşi foarte uşor şi singur.
Dacă aveam dubii cu privire la o formă a unui cuvânt, apelam la rromii simpli de pe stradă, la florărese şi la lăutari”, povesteşte profesorul univ. dr. emerit Gheorghe Sarău, cel care a deschis primul curs de predare a limbii romani, la Universitatea Bucureşti, pe 22 octombrie 1992.
„De atunci şi până în prezent, Programul de studiu Limba şi Literatura Rromani a contribuit în mod semnificativ la formarea de profesori de limba rromani, inspectori pentru rromi sau alte minorităţi, mediatori şcolari, funcţionari publici, reprezentanţi ai unor organizaţii nonguvernamentale de la nivel naţional şi internaţional, precum şi la formarea de personalităţi din domeniul cultural-artistic”, transmite, printr-un comunicat dat publicităţii duminică, Universitatea din Bucureşti.
La rândul său, lector univ. dr. Delia Grigore, care s-a alăturat Programului de studiu Limba şi Literatura Rromani încă de la începutul acestuia, a subliniat că predarea acestei limbi la nivel universitar este „un început de reparaţie morală şi o formă de recunoaştere a valorii limbii rromani în concertul limbilor lumii”.
„Din cauza unei istorii marcate de rasismul de dominare şi de excludere, instituţional şi societal, manifestat prin mai mult de o jumătate de mileniu de Sclavie, Holocaust şi etnocid cultural, rromii din România se confruntă cu un profund stigmat identitar, ceea ce a condus la aculturaţie şi, în multe cazuri, la pierderea limbii materne. În aceste condiţii tragice, care au blocat orice formă de dezvoltare a identităţii rrome, predarea limbii rromani în învăţământul universitar din România este un început de reparaţie morală şi o formă de recunoaştere a valorii limbii rromani în concertul limbilor lumii, care trebuie, toate, conservate, dezvoltate şi promovate în egală măsură în toate mediile de comunicare ale societăţii”, a declarat Grigore, conform News.ro.
