Calea Lactee este o galaxie spiralată din care face parte și Sistemul Solar în cadrul căruia se află și Pământul. Numele său este o traducere a latinescului „via lactea”, „drumul laptelui”, inspirat, la rândul său, din greca veche, unde însemna „cerc lăptos”.
Se estimează că ea curpinde între 100 și 400 de miliarde de stele, dar și aproximativ 100 de miliarde de planete, vârsta ei fiind de aproximativ 13 miliarde de ani. Dar de ce mai e denumită în popor și Drumul Robilor?
De ce Calea Lactee mai este denumită de români și Drumul Robilor? Tradiția, veche de secole
Calea Lactee este o galaxie spiralată din care face parte și Sistemul Solar în cadrul căruia se află și Pământul.
Numele său este o traducere a latinescului „via lactea”, „drumul laptelui”, inspirat, la rândul său, din greca veche, unde însemna „cerc lăptos”.
Se estimează că ea curpinde între 100 și 400 de miliarde de stele, dar și aproximativ 100 de miliarde de planete, vârsta ei fiind de aproximativ 13 miliarde de ani.
Citește și: Care e micul oraș din România ce a fost capitala unui imperiu? Are o populație de 5.000 de locuitori
Văzută de pe Terra, ea apare ca o bandă strălucitoare - deoarece structura sa în formă de disc este privită din interior - vizibilă pe cerul nopții și formată din stele care nu pot fi distinse în mod individual de către ochiul liber.
În nopțile de vară senine și fără Lună, departe de orașele luminate, banda argintie a Căii Lactee se vede întinzându-se pe tot firmamentul. La latitudinile noastre, ea se întinde de la constelația Perseu, la orizontul nordic, până la Săgetător, la orizontul sudic.
Această spirală cu patru sau cinci brațe, în formă de disc, are un diametru de 100.000 de ani lumină și o grosime de 3.000 de ani lumină. conform astroshop.ro.
Centrul este bombat și are o grosime de 16.000 de ani lumină. Sistemul nostru solar este situat într-unul dintre brațele spiralei, la o distanță de aproximativ 26.000 de ani lumină de centru.
Tătarii au invadat Țările Române timp de aproape 500 de ani, luând sute de mii de robi - Foto: art-historia.blospot.com
Această adevărată minune a Universului poartă în România și numele de Calea Robilor. Iar porecla este veche de sute de ani, fiind în strânsă legătură cu invaziile hoardelor de tătari pe teritoriul Țării Românești și mai ales al Moldovei.
Tătarii au ajuns în Europa însoțind hoardele mongole în timpul marii invazii din secolul al XIII-lea.
Citește și: Crimeea, „cuiul lui Pepelea” între Ucraina și Rusia. Ștefan cel Mare a apărat-o contra otomanilor
Aveau și un stil de viață, dar și de luptă asemănător cu al mongolilor; portul așișderea, de aceea sunt confundați adesea cu aceștia, dar originea lor e una turcică, nu mongolă.
După moartea lui Ghenghis Han și invazia asupra Europei condusă de Batu Han, în anul 1241, tătarii îi însoțesc în număr mare, pe mongoli. Tocmai de aceea, de multe ori mongolii au primit, la rândul lor, numele de „tătari“.
Calea Lactee, o „hartă” de orientare pentru cei care evadau din robia tătarilor
Din stepele nord-pontice, unde s-au așezat, tătarii din Hoada de Aur vor ajunge să controleze militar Moldova de astăzi, până la crearea mărcii de apărare ungurești conduse de Dragoș și mai apoi a Principatului Moldovei întemeiat de Bogdan I.
Chiar și după întemeierea și recunoașterea principatului est-carpatic, atacurile tătarilor au continuat să facă ravagii atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Prima era, însă, cea mai expusă.
După fracționarea și desfințarea Hoardei de Aur, și întemeierea Hanatului Crimeei în anul 1441 sub conducerea lui Haci Ghirai, atacurile acestor războinici ai stepelor au continuat asupra Moldovei, în special, aflată mujlt mai la îndemână.
După 1475, tătarii au devenit vasali ai otomanilor și atacau și la ordinele acestora. De exemplu, când otomanii au invadat Moldova lui Ștefan cel Mare, tătarii i-au însoțit.
Citește și: Găgăuzia, „pionul” Rusiei în Moldova, la 100 km de România. Cine e Evghenia Guțul, Bașcana regiunii?
Atacurile tătarilor erau devastatoare, mai ales pentru localnici. Pe lângă pagubele materiale, tătarii luau robi pentru a-i vinde ca sclavi în Imperiul Otoman. Numai în urma atacului din 1510 au luat, conform cronicilor, peste 70.000 de prizonieri, scrie adevarul.ro.
Cum Imperiul Otoman pretindea că nu ia „tribut de sânge” din Țările Române - adică robi - sultanii s-au folosit de tătari pentru a-i obține.
Astfel, sute de mii de tineri și tinere au luat calea pribegiei și a robiei, puțini dintre ei fiind cei care au scăpat.
Dar de aceste evadări se leagă și numele de Calea Robilor dat Căii Lactee, care se putea vedea pe cerul nopților chiar mai bine decât în ziua de azi, în lipsa iluminatului artificial al civilizației moderne.
O mărturie în acest sens este oferită de revista „Albina” care, în martie 1928, a publicat o poveste din mitologia românească, despre formarea Galaxiei Calea Lactee (Drumul Robilor).
„Cică în vremuri vechi veneau pe la noi, dincoace de la Răsărit, tătarii, să dea foc la sate, să jefuiască; și pe cine prindeau, cu cârdul îi duceau robi în țara lor.
Și erau urâți la chip tătarii ceia: aveau ochii ca de câine, purtau coadă, mâncau carne crudă și toate spurcăciunile și umblau mai mult călări.
În țara tătărească, dacă îi duceau pe bieții creștini de-ai noștri – spuneau cei ce au scăpat de acolo – îi batjocoreau și-i puneau la tot felul de munci grele.
Între robi erau odată doi frați, un flăcău și o fată. Într-o zi tătarii plecară după jaf și lăsaseră acasă numai o babă, mama lor. Tătăroaica se puse să ardă cuptorul și a trimis pe fată și flăcău să aducă niște lemne de la pădure.
S-au dus ei la pădure... și duși au fost. Iacă și tătarii acasă. Făcând ei numărătoarea robilor, au găsit lipsă o pereche: flăcăul și fata. Au încălecat tătarii iute pe cai și goană după ei, pe drumul dincotro aduseseră robii aceia”, se arată în povestea publicată de „Albina” în 1928, potrivit culoriletrecutului.ro.
Dar cei doi au reușit să scape de urmăritori și au putut ajunge înapoi pe plaiurile natale, cu ajutor divin, ghidându-se după o fâșie alburie strălucitoare, ca o cărare luminoasă, ce a apărut pe cerul nopții. Era Calea Lactee.
Cum sensul îl cunoșteau, fiind invers decât cel în care fuseseră aduși în robie, n-a trebuit decât să urmărască acea cale a stelelor, ca o hartă de orientare către casă.
Citește și: Suleyman Magnificul, sultanul vrăjit de Hurrem. Primul padișah care a numit domni în Țările Române
„Dar flăcăul și fata nu țineau drumul, ci tot prin păduri și locuri neumblate își căutau cale, luându-se după stele și mergeau numai noaptea, de teamă să nu fie găsiți de tătari.
Lui Dumnezeu i se făcu milă de bieții fugari și a poruncit stelelor să se aprindă mai tare și mai întinse atunci pe cer și o fâșie alburie, ca o cărare de lumină în lungul drumului de pe pământ ce duce spre Țările Românești.
Flăcăul și fata s-au luat după drumul cel alb însemnat pe cer până au ajuns acasă. Cică de atunci dunga albicioasă de acolo de sus s-a numit Drumul Robilor, până în ziua de azi, pentru că le-a arătat drumul în vremea de demult celor care fugeau din robie.
Și, Doamne, ce de robi au fost! Câte stele sunt pe cer. Și așa povestesc bătrânii și așa sfârșesc ei povestea asta: Atunci n-are să se mai vadă pe cer Drumul Robilor când n-o mai fi robie pe pământ”, se mai povestește în legenda respectivă.
Citește și: Ce însemna „Io” din titulatura domnitorilor Țărilor Române? Care voievod a folosit-o primul?
Calvarul moldovenilor și muntenilor a continuat vreme de câteva secole, dat fiind că ultima invazie a tătarilor în Moldova s-a înregistrat în 1770.
Puterea lor a decăzut odată cu creșterea celei a Imperiului Rus. Așa se face că, în 1783, Hanatul Crimeei a fost cucerit și anexat de Imperiul Rus condus de Ecaterina cea Mare. Iar invaziile tătărăști au fost înlocuite cu cele ale rușilor.
