Micul oraș din România ce a fost capitala unui imperiu este un punct micuț pe harta actuală a țării. Nu se mai poate compara cu localități precum Bucureștiul Iașul ori Clujul, având o populație de doar 5.000 de locuitori. Dar istoria sa este cel puțin la fel de glorioasă ca a acestora.
Care e micul oraș din România ce a fost capitala unui imperiu? Are o populație de 5.000 de locuitori
Orășelul despre care e vorba este Isaccea, din județul Tulcea, format din localitățile componente Isaccea (reședința), Revărsarea și Tichilești.
Situat la 35 km depărtare de Tulcea, pe malul drept al Dunării, Isaccea se poziționează într-o zonă arheologică cu numeroase vestigii, din epoca neolitică.
Prima mențiune documentară a numelui de Isaccea ne-o oferă geograful arab Abulfeda, în 1321, unde apare cu denumirea Isakdji și cu descrierea de „oraş în ţara vlahilor”, potrivit isaccea.ro.
Nu este clar care este originea numelui pe care-l poartă, unele legende vorbind despre un negustor evreu, Isaac, de la care i s-ar fi tras denumirea.
Citește și: FOTOREPORTAJ EXCLUSIV. Mongolia, inimă sălbatică. Cum trăiesc ultimii păstori nomazi
Dar așezarea era locuită încă din antichitate, purtând numele de „Noviodunum”, un nume de proveniență celtică („dunum” înseamnă în limba celtică “așezare fortificată”), de asemenea existând și o așezare dacică numită Genucla în vecinătate.
În 514 î.Hr., Darius cel Mare a purtat în această zonă o bătălie decisivă împotriva sciților. Orașul făcea parte de asemenea în calea drumurilor comerciale grecești.
Mongolii, sub conducerea ui Ginghis Han, au stăpânit unul dintre cele mai întinse imperii din istorie - Foto: arhiva
Mai târziu, orașul a fost baza flotei romane a Dunării de Jos numită „Clasis Flavia Moesica”.
În 369, a fost încheiat, în dreptul acestei cetăți, pe un vas aflat pe Dunăre, un tratat de pace între Imperiul Roman și vizigoții conduși de Athanaric, în prezența a însuși împaratului Flavius Valens.
În secolele următoare, Noviodunum a rămas o importantă bază navală bizantină pe Dunăre, până în 602, când a fost pierdută în fața avarilor.
A revenit sub controlul Imperiului Roman de Răsărit în vremea împăratului Tzimiskes și a rezistat cu unele întreruperi, până în prima parte a secolului al XIII-lea, după care a fost ocupat de tătari.
Puțini știu că micul orășel Isaccea din județul Tulcea a fost capitala unui stat mongol care domina politic întreg spațiul balcanic la sfârșitul secolului al XIII-lea. Este vorba de hanatul lui Nogai Khan, a cărui poveste pare demnă de Urzeala Tronurilor.
Isaccea, reședința unui mare lider al Hoardei de Aur
În prima jumătate a secolului al-XIII-lea, când Europa credea că invaziile asiatice sunt de domeniul trecutului, un nou val de teroare vine din stepele reci ale Estului.
Mongolii, urmașii lui Ginghis Han, cu armata lor enormă, au făcut să se cutremure din răsputeri regatele Ungariei și Poloniei medievale, au slăbit dominația Imperiului Bizantin în Marea Neagră și a eliminat micul stat rus din jurul Kievului.
Astfel, au stopat pentru sute de ani orice tendință de coagulare a unui stat creștin puternic în stepele Rusiei.
Citește și: Care a fost singurul imperiu al românilor din istorie? A durat 235 de ani. Rival al celui bizantin
Numit și Kara Nogai, sau Nogai Isa, era un militar desăvârșit, un strateg inteligent și, nu în ultimul rând, un diplomat deosebit de abil.
Urmaș al marelui Ginghis Han dintr-o ramură considerată ilegitimă a acestei familii, el a intrat pe scena politică după ce s-a afirmat la curtea lui Berke, primul han musulman al hoardei, conform historia.ro.
S-a remarcat prin vitejie și inteligență în luptele din Caucaz din 1262-1266 împotriva statului mongol inamic, Ilkhanat.
Nogai și-a pierdut astfel un ochi, dar s-a acoperit de glorie, în timp ce hanul Berke a decedat în luptă.
La acel moment, influența lui Nogai era deja notabilă, mai ales că hanul îi dăduse în administrație o porțiune însemnată de la granița imperiului, în Dobrogea de astăzi, capitala hanatului condus de el fiind chiar localitatea pe care o cunoaștem azi drept Isaccea.
Nogai a făcut pasul decisiv în politică în timpul domniei hanului Tuda Mongke (1280-1287).
Miniatură din secolul 15 înfățișând lupta finală între Nogai și nepotul său, hanul Tokta - Foto: arhiva
Atunci ar fi avut loc împărțirea puterii între mai multe facțiuni din statul tătar, mai ales pentru că noul han nu părea a fi chiar o mână de fier, fiind mult mai atras de misticismul islamic și devenind o persoană foarte pioasă.
Așadar, în 1284 îl vedem pe Nogai conducând armatele mongole și începând raiduri asupra centrului Europei. În 1285, împreună cu nepotul hanului,Talabugha, atacă Ungaria.
Creează mari daune cetăților din Transilvania, mai ales Brașov, Bistrița și Reghin, cu toate că au fost puternic încetiniți de noile fortificații construite de către regii ungari în orașele de graniță ale regatului lor.
Ca urmare a succeselor militare, influența lui Nogai asupra hanului și asupra statului tătar în general a crescut foarte mult.
Citește și: Ce mare imperiu a purtat numele de Romania? A existat peste 1.000 de ani. Îl știm sub altă denumire
Însă Tuda Mongke decide să se retragă de la conducere și îi cedează titlul de han nepotului său Tolebugha (1287-1291), despre care Nogai credea inițial că îi este apropiat.
Dar Tolebugha își dă seama că influența lui Nogai îi submineazp propria putere, iar imaginea sa de han și lider are de suferit.
Conflictul dintre cei doi e tranșat în 1291, când Tolebugha este asasinat din ordinul lui Nogai, iar în locul său este numit han chiar nepotul său, Tokta (1291-1312).
Acest act - sângeros, dar de autoritate - a făcut ca negustorii venețieni și genovezi care făceau comerț în nordul Mării Negre să îl considere pe Nogai liderul de drept al Hoardei de Aur.
O dovadă este hotărârea Senatului venețian datată în 10 aprilie 1291 de a trimite un sol în scopuri diplomatice, nu la hanul Tokta, ci „ad imperatorem Noqa” adică la „împăratul Nogai”.
Dar tutela, din ce în ce mai apăsătoare, nu putea fi suportată la nesfârșit. Hanul de pe Volga a renunțat, pe la 1298, să mai recunoască raportul de subordonare față de emirul de la Dunăre.
Astfel, cel supranumit „făcătorul de hani” trebuia să țină piept propriei sale creații care se răzvrătea. După lupte crâncene petrecute pe malul Nistrului, granița dintre teritoriul lui Nogai și cel al lui Tokta, bătrânul emir este capturat și ucis de nepotul său.
Deși nu s-a autointitulat niciodată han, Nogai a fost, fără discuție, un lider incontestabil al imperiului, iar Isaccea a cunoscut o perioadă de glorie ca importanță printre așezările din Dobrogea.
Citește și: Cine a fost Orban-dacul, care a contribuit la căderea Constantinopolului? Ce a făcut pentru Mahomed?
Ulterior, ea a fost sub stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, apoi Vlad Țepeș a ajuns aici în 1462 în timpul campanilor sale împotriva Imperiului Otoman, dar în 1484 ajunge teritoriu turcesc, otomanii construind aici un fort pentru a apăra granița de nord.
În apropiere de Isaccea s-a aflat vadul Oblucița, folosit în decursul istoriei pentru traversarea Dunării de către popoare migratoare și, mai târziu, de armatele otomane în trecere spre Moldova.
A fost arsă de câteva ori în secolul XVII, în timpul Războiului Ruso-Turc, fiind ocupat de mai multe ori de fiecare.
După Războiul de Independență al României din 1877-1878, împotriva Imperiului Otoman, a intrat în componența noului stat românesc care în 1881 a devenit Regatul României.
