Paște sau Paști? Dilema ce însoțește Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare creștină, încă îi pune pe unii în încurcătură. Cum e mai corect să le urăm celorlalți: „Paște fericit” sau, poate, „Paști fericit!”?
Ori o fi mai bine să spunem „Sărbătoarea de Paște” sau „Sărbătoare de Paști”? Și, în definitiv, de ce Învierea este prăznuită mereu într-o zi de duminică?
Cum e corect: Paște sau Paști? De ce Învierea Domnului este sărbătorită mereu într-o duminică?
În primul rând, este necesar să lămurim faptul că, din punct de vedere etimologic, termenul Paști provine din forma bizantino-latină „Pastihae” a cuvântului de origine ebraică „Pasah”, care înseamnă „a trecut”.
Evreii numesc „Pesah” sărbătoarea libertății sau a azimilor, în amintirea trecerii prin Marea Roşie, când, conduși de Moise, care a despicat apele mării, s-au eliberat din robia egipteană, urmându-și apoi lungul drum către Pământul Făgăduinței.
Acest eveniment se prăznuiește în fiecare an la 14 Nisan, zi care se calculează în funcție de prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.
Citește și: Când s-a transformat forma de inimă în simbolul iubirii? Planta care a inspirat reprezentarea
„Nisan” este prima lună a anului ecleziastic și ce-a de-a șaptea lună a anului civil în calendarul ebraic, suprapunându-se, în general, peste luna aprilie a calendarului creștin.
Pe de altă parte, patimile, moartea și Învierea Domnului din anul 33 au coincis cu Paștele evreilor, dar între aceste evenimente există doar o legătură de nume și de coincidență cronologică.
În ceea ce privește forma corectă a termenului prin care denumim sărbătoarea Învierii Domnului, Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (editia a II-a, revizuită și adăugită) ne spune că ambele forme – Paşte/ Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte.
Știm că, în Sfânta Scriptură, de Paștile evreilor era consumată și acea azimă sau pâine nedospită, alături de miel și vin, creștinismul dând, ulterior, alte semnificații acestor elemente.
Învierea Domnului va fi pe 20 aprilie, în acest an, atât pentru ortodocși cât și pentru catolici - Foto: patriarhia.ro
În credința creștină, Mielul este Hristos, care Își acceptă jertfa, iar pâinea preparată în case înainte de Înviere – pasca – și vinul semnifică, de asemenea, sacrificiul Mântuitorului.
Regretatul filolog român George Pruteanu explică dilema aceasta dintre Paști și Paște, arătând că ea provine de la termenul „pască”, al cărui plural este „paști” sau „păști”.
De Paște sau Paști sărbătorim Învierea Domnului
Dar, în limba vorbită, s-a simțit nevoia unui singular pentru a face referire, în mod natural, la o singură zi din cadrul sărbătorii Paștilor și astfel a luat naștere cuvântul „Paște”.
Prin urmare, Paște este forma de singular a Paștilor, așa că ar trebui să urăm, cu ocazia sfintei sărbători, „Paște fericit” sau să spunem „Sărbătoare de Paște”, Paști fiind un plural.
Citește și: Obiceiuri pentru ziua de Paște. De ce trebuie să îmbraci haine noi și ce simbolizează ouăle roșii?
Totuși, deşi variază ca formă în cadrul vocabularului limbii române, Biserica recomandă utilizarea formei „Paşti”, așa cum se regăsește ea și în Biblie, dar și în alte scrieri sau dicționare bisericești, conform doxologia.ro.
În privința faptului că Învierea Domnului este sărbătorită întotdeauna într-o zi de duminică, explicația e mai simplă.
În primul rând, Învierea cea reală a lui Hristos, în a treia zi după crucificare, s-a petrecut într-o zi de duminică, când mironosițele nu i-au mai găsit trupul în Sfântul Mormânt.
În al doilea rând, o formulă după care se calculează data Sfintelor Paști a fost concepută mai întâi în cadrul Primului Sinod Ecumenic ținut la Niceea, în 325 d. Hr., în vremea Sfântului Împărat Constantin cel Mare.
Părinţii Bisericii care au luat parte la acel Sinod istoric au adoptat pentru calculul datei Paștilor următoarele norme, potrivit crestinortodox.ro.
1) În ceea ce priveşte ziua săptămânală, Paştile se vor serba totdeauna duminica.
2) Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
3) Când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară) cade duminica, Paştile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştile evreilor, dar nici înaintea acestuia.
Citește și: De ce Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc în zile diferite? Cum se calculează datele
Iată de ce „sărbătoarea sărbătorilor”, Învierea Domnului, este prăznuită întotdeauna într-o zi de duminică, chiar dacă data se schimbă, spre deosebire de Nașterea Domnului, care are o dată fixă, 25 decembrie, ce poate să cadă în oricare zi a săptămânii.
