Cel mai vechi stejar din lume s-a clonat singur 13.000 de ani şi trăieşte şi acum. Unde este el?

După ani de incertitudine, un acord legal garantează că Stejarul Jurupa, cel mai bătrân copac din California şi din întreag lume, va supraviețui alte milenii.

Având o vechime de cel puțin 13.000 de ani, stejarul Jurupa (cunoscut uneori sub numele de „Stejarul Hurunga”) a coexistat cu feline cu dinți de sabie și mastodonți.

Se numără printre cele mai vechi organisme vii din lume. În ultimii ani, soarta stejarului Jurupa a fost incertă. Un acord legal i-a asigurat acum soarta.

Cel mai vechi stejar din lume s-a clonat singur 13.000 de ani şi trăieşte şi acum

Cum s-a ajuns aici? Un articol de presă din iulie 2024 descria stejarul și datele științifice care demonstrau vârsta sa extrem de înaintată.

De asemenea, explica adaptarea stejarului pentru creșterea pe termen lung, și anume, rezistența la incendii, prin reînmugurirea într-un arbust clonal.

Acest arburst clonal are sute de tulpini, acoperind un deal cu o pădurice de aproape 25 de metri lungime.

Citeşte şi: Cum a murit la 114 ani cel mai bătrân maratonist din lume? Unde se afla el?

La acea vreme, Comisia de Planificare a Văii Jurupa discuta Planul Specific Rio Vista din Valea Jurupa. Acesta permitea apariţia a peste 365 de hectare de dezvoltare rezidențială și industrială, în vecinătatea stejarului.

Stejarul Jurupa era considerat fără îndoială o problemă majoră a acestui proiect foarte mare.

Comisia a amânat votul, solicitând studii mai detaliate, pentru a determina cum își ia copacul apa, cum l-ar gestiona și proteja organizațiile de conservare și ce dimensiune a zonei-tampon ar reduce potențialele probleme, conform raincrossgazette.com.

În august 2024, Comisia a aprobat planul. Pe 6 septembrie 2024, Consiliul Local Jurupa Valley a votat cu 3 la 2 pentru a-l aproba, dar cu o zonă-tampon de 137 de metri în jurul păduricii Stejarului Jurupa.

Citeşte şi: Oamenii de știință au găsit cel mai bătrân animal din lume și l-au ucis accidental în aceeași zi

Raportul final complet privind impactul asupra mediului nu a fost pus la dispoziția publicului. Grupurile de mediu au fost dezamăgite, susținând că distanța-tampon este inadecvată.

Autoclonarea Stejarului Jurupa (Quercus palmeri) este un proces biologic fascinant, numit creștere clonală sau reproducere vegetativă.

Acest mecanism îi permite stejarului să supraviețuiască de 13.000 de ani, fără să aibă nevoie de reproducere prin polenizare sau ghinde.

Citeşte şi: Care a fost cel mai bătrân domnitor din Țara Românească? Și-a început ultima domnie când avea 81 ani

Iată cum funcționează acest proces, explicat pas cu pas:

1. Sistemul de rădăcini comun (Lăstărirea din rădăcină) Spre deosebire de un stejar obișnuit, care crește ca un singur trunchi mare, Stejarul Jurupa funcționează ca un organism clonal.

Sub pământ, există o rețea uriașă și străveche de rădăcini încrucișate. Inevitabil, o parte dintrw tulpinile de la suprafață îmbătrânește sau este afectată de secetă.

Atunci, sistemul de rădăcini trimite semnale chimice, pentru a genera noi lăstari genetici identici, direct din nodurile subterane.

Regenerativ

2. Regenerarea după incendii (Răspunsul la stres) Zona din California unde trăiește stejarul (Munții Jurupa) este extrem de aridă și predispusă la incendii de vegetație.

Când un incendiu trece prin zonă, tulpinile de la suprafață ard complet. Sistemul de rădăcini, fiind protejat sub pământ, supraviețuiește neatins.

Folosind nutrienții stocați, rădăcina produce rapid sute de lăstari noi (clone), imediat după incendiu.

Copacul care "păşeşte"

3. Deplasarea lentă (Creșterea în „inel”) Pe măsură ce au trecut mii de ani, tulpinile din centrul coloniei au murit, iar lăstarii noi au crescut tot mai spre exterior.

Din acest motiv, Stejarul Jurupa arată astăzi ca un tufiș uriaș, lung de peste 20 de metri, format din peste 70 de tulpini mai mici.

Practic, planta „pășește” extrem de lent, prin peisaj: centrul original a dispărut demult, dar marginile actuale sunt clone perfecte ale acelei prime plante care a încolțit la sfârșitul ultimei Ere Glaciare.

4. Lipsa reproducerii sexuale Deși produce flori, Stejarul Jurupa trăiește într-un mediu mult mai arid decât cel normal pentru specia sa (care preferă zonele muntoase mai umede).

Din cauza condițiilor aspre și a faptului că este complet izolat de alți stejari din specia lui, el nu produce ghinde fertile. Autoclonarea rămâne singura lui metodă de supraviețuire.

Dar noi de ce nu ne putem clona, ca Stejarul Jurupa? Deoarece biologia umană este fundamental diferită de cea a plantelor, fiind limitată de îmbătrânirea celulară, complexitatea organelor și lipsa celulelor stem totipotente, la adulți.