Care a fost cel mai bătrân domnitor din Țara Românească? Cu cinci domnii ce însumează aproape 18 ani, prima începută în 1705, iar ultima în 1741, acest personaj se numără printre puținii conducători ai principatelor care au apucat o vârstă înaintată, în plus, murind de moarte bună.
Care a fost cel mai bătrân domnitor din Țara Românească? Și-a început ultima domnie când avea 81 de ani
S-ar putea spune că Mihai Racoviță a fost un om norocos. A avut suficientă baftă încât să trăiască până la 84 de ani, lucru remarcabil pentru secolul al XVIII-lea și, în plus, să nu sfârșească sub ghilotina călăului trimis de sultan ori prin cine știe ce temnițe nenorocite.
Istoria consemnează că el a fost domn în Moldova de trei ori: septembrie 1703 - 23 februarie 1705, 31 iulie 1707 - 28 octombrie 1709 și 5 ianuarie 1716 - octombrie 1726.
De asemenea, a condus de două ori și Țara Românească: 17 octombrie 1730 - 24 octombrie 1731 și septembrie 1741 - iulie 1744.
Citește și: Cine a fost singurul domnitor care și-a pus impozit pe afacere? Mihai Eminescu i-a dedicat o poezie
Deși apare trecut și pe lista domnilor fanarioți, Racoviță se trăgea dintr-un mare neam boieresc „pământean”, cel al Cantacuzinilor și, mai mult, pentru o vreme, a fost ginerele lui Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie, prin prima sa soție, Safta, conform euroavocatura.ro.
Deci, era inclusiv ginerele, respectiv, cumnatul celor doi domnitori moldoveni. Conform cronicilor, Mihai Racoviță spătarul "iaste neam de boier vechiu, moldovan si iaste ruda Brancovanului” care l-a ajutat să ocupe tronul Moldovei.
Dar între Racoviță și familia Cantemir s-a purtat o luptă aprigă pentru ocuparea tronului Moldovei. În plus, căsnicia cu Safta Cantemir n-a durat prea mult, așa că putem găsi justificarea înveninării pe care Dimitrie Cantemir o avea la adresa lui Racoviță, pe care l-a numit „struțocămilă”.
Oricum, acesta avea să-și găsească fericire lângă o altă femeie, cu care s-a căsătorit, Ana Dediu Racoviță, cei doi având șapte copii.
Mihai Racoviță a avut cinci domnii și a trăit până la 84 de ani - Foto: arhiva
Prima domnie a lui Mihai Racoviță a fost scurtă, încheindu-se la 23 februarie 1705, la nici un an și jumătate de la înscăunare. Mazilirea sa a survenit în urma acțiunilor insistente ale fraților Cantemir - Dimitrie și Antioh - pentru obținerea domniei Moldovei.
Aceștia înaintează mari plângeri Marelui Vizir, prin care acuzau administrarea necorespunzătoare a țării de către Racoviță.
Citește și: Cine a fost primul domnitor care s-a luptat cu turcii? Era unchiul lui Mircea cel Bătrân
Acesta a fost mazilit pe neașteptate și dus la Constantinopol cu toată familia. Aici a fost acuzat că a strâns biruri pe care nu le-a predat Porții, de aceea, până a achitat suma ce i se imputa, a fost închis la Edicule, infama temniță „Șapte Turnuri”, potrivit moldovenii.md.
Cel mai bătrân domnitor din Țara Românească a trăit 84 de ani
Mihai Racoviță a fost înlocuit pe tron cu Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie. Însă, aflat la Constantinopol, Racoviță împreună cu boierii din familia Ruset, uneltește împotriva lui Antioh, dorind, firește, să revină pe tronul Moldovei.
Cu bani mulți, reușește să cumpere de la turci domnia Moldovei și intră în Iași la 13 noiembrie 1707.
În această a doua domnie în Moldova, Mihai Racoviță nu a mai repetat greșelile făcute în prima, schimbîndu-și atitudinea binevoitoare față de boieri.
Sumele mari de bani cheltuite la Poarta cu ocazia primirii domniei au obligat domnul să impună măsuri fiscale exagerate, ceea ce l-a făcut extrem de impopular.
Se mai adaugă aici și disputa cu Cantemireștii, care la Istanbul „din cias în cias aștepta s-apuce domnie".
Apropierea Războiului Nordic (ruso-suedez) de frontierele Moldovei a complicat situația. Suspectat de relații cu rușii, Mihai Racoviță simte pericolul mazilirii și intensifică relațiile cu aceștia pentru a beneficia de protectie în caz de nevoie.
Dar decizia Porții, de a-l mazili din nou, l-a luat tot pe nepregătite pe Mihai Racoviță, care a fost luat „cu mare urgie”, „cu toata casa” și dus la Bender, la 14 octombrie 1709.
După o lună a fost trimis la Istanbul și închis din nou la Edicule, fiind în mare pericol să-și piardă viața, în timp ce pe tron a urcat Nicolae Mavrocordat.
Dar, în 1716, în contextul războiului austro-turc (1716-1718), Mihai Racoviță a fost numit din nou domnitor în Moldova, deoarece turcii erau convinși că el era dușmanul austriecilor.
Imperialii au intrat în Moldova și erau aproape să-l prindă, dar Racoviță a reușit să-i înfrângă cu ajutorul tătarilor și i-a ucis pe boierii trădători.
Din cauza rivalității cu Nicolae Mavrocordat pentru tronul Munteniei, s-a trezit mazilit a treia oară, aruncat din nou în închisoare și înlocuit cu Grigore al II-lea Ghica.
Citește și: De ce sabia lui Ștefan cel Mare nu poate fi recuperată din Turcia? Schimbul propus de Ceaușescu
Puțini domnitori au scăpat cu bine după trei maziliri și trei „ture” în temnițele turcești. Totuși, Racoviță a fost suficient de rezistent, atât psihic, cât și fizic, să treacă peste toate aceste momente de cumpănă.
Așa se face că, în 1730, reușește să ocupe scaunul domnesc al Țării Românești - așa cum își dorise - în contextul răscoalei turcești care l-a răsturnat pe sultanul Ahmed al III-lea, dar l-a pierdut după doar un an.
Găsește resurse să revină din nou pe tronul Munteniei, în septembrie 1741, deși avea deja 81 de ani, pe care l-a ocupat încă trei ani, până în august 1744.
Mihai Racoviță a murit de moarte bună, la Constantinopol, în același an, 1744, la respectabila vârstă de 84 de ani.
S-a dovedit un supraviețuitor de clasă, într-o lume plină de multe și neînchipuite intrigi și pericole, mai ales pentru un domnitor al unor țări mărunte și supuse poftelor și capriciilor Marilor Puteri.
