Joia Mare este ziua din Săptămâna Patimilor în care oamenii au o serie de tradiții pe care le respectă cu sfințenie.
Conform credinței creștin-ortodoxe această zi este cea în care ni se amintește cum Mântuitorul a spălat picioarele ucenicilor, pe care îi îndemna la smerenie.
Ce nu ai voie să le faci în Joia Mare
Cele mai multe gospodine vopsesc ouăle în roșu în această zi.
Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultură populară actuală, că ziua în care se înroșesc ouăle; pentru că se spune că ouăle înroșite sau impistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră, potrivit crestinortodox.ro
În ultima săptămână de post sunt absolut interzise de tradiție două alimente, chiar și pentru persoanele care nu țin post. Este vorba despre oțet și urzici.
Citește și: Iepurașul de Paște. De unde a început totul. Semnificaţia sacră, cea mistică şi cea cu fertilitatea
Acest lucru se trage de la faptul că se spune că Iisus a fost bătut cu urzici și stropit cu oțet peste rănile pe care le avea deja, astfel încât durerea să fie accentuată.
Potrivit obiceiurilor strămoșești, în Joia Mare, femeile nu au voie sub nicio formă să spele hainele, nici cu mâna și nici cu mașina de spălat. Ultima zi în care se poate face acest lucru este Miercurea Mare. Dacă faci acest lucru, se spune că în loc de pomană, le vei împărții lături de rufe celor morți, scrie opiniatransilvana.ro.
Citește și: Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare. Superstiții înainte de Paști. Ce se întâmplă dacă muncești
Totodată, creștinii sunt îndemnați să se spovedească și să se împărtășească, în special în Joia Mare, căci se spune când această zi Dumnezeu este mai ascultător și mai iertător.
Nu ai voie să dormi la prânz
Se mai spune că în această zi este interzis să dormi în timpul zilei dacă nu vrei să fii leneș pe parcursul întregului an.
Citește și: Preotul care dă dezlegare la grătar în Vinerea Mare
În anumite sate s-a păstrat o legendă care spune că femeile care ațipesc în miezul zilei vor fi aspru pedepsite de Joimărișț, o ființă care apare în folclorul românesc ca un fel de justițiar al trândăviei.
Aceasta umblă prin sate și supraveghează tinerele neveste și fetele tinere, certându-le pentru lucrurile pe care nu le au făcut sau le-au făcut greșit în timpul iernii.
Citește și: De ce este iepurașul simbolul sărbătorilor pascale. Tradiția păgână preluată de creștini
În zona de sud a țării, fetele fac câte 12 noduri unei ațe, la slujba de Denie, punându-și la fiecare câte o dorința și dezlegandu-le când dorința s-a împlinit. Acesta ață și-o pun sub pernă seară, pentru a-și visa ursitul.
Tot în această zi se face curățenie generală în gospodării, se mătură curțile, se repară gardurile, anexele, șanțurile sunt curățate de nămol și se adâncesc, iar pomii se dau cu var alb .
