„Buncărul Apocalipsei”,este considerat un fel de „Arcă a lui Noe” contemporană, unde omenirea își depozitează moștenirea genetică vegetală, pentru a o pune la adăpost și a o putea folosi în cazul unui dezastru planetar. Pornit în 2008, proiectul implică numeroase state ale lumii, printre care și România.
Ce este „Buncărul Apocalipsei”, locul care va salva omenirea? Cum e implicată România în proiect?
Supranumit „Buncărul sau Seiful Apocalipsei, Svalbard Global Seed Vault este situat la 130 de metri adâncime în inima unui munte de pe insula norvegiană Spitsbergen din Arhipelagul Svalbard.
Este vorba despre un loc izolat, aflat la jumătatea distanței dintre Norvegia și Polul Nord, care ar putea salva omenirea de la pieire, în cazul unei „Apocalipse”.
Citește și: Cât de legal e să îți faci un buncăr anti-atomic în România și cât costă? Doar bogații și-l permit
Buncărul face parte dintr-un efort lansat în 2008 pentru a salva mii de specii de plante esențiale ale planetei, asigurând o viitoare aprovizionare cu alimente biodiverse.
La ora actuală, aici sunt adăpostite peste 1,3 milioane de semințe din întreaga lume, păstrate la o temperatură constantă de - 18 grade Celsius.
Planul este de a păstra în condiții optime moștenirea vegetală a Pământului, în cazul unui cataclism planetar, de tipul unui nou Potop biblic sau a unei „Apocalipse” nucleare ori climatice.
Țările lumii își trimit aici de multă vreme diferite soiuri de semințe ce sunt păstrate în cazul în care o catastrofă ar lovi omenirea, iar populația nu ar mai avea cu ce să se hrănească.
„Buncărul Apocalipsei” adăpostește peste 1,3 milioane de semințe din toată lumea - Foto: Profimedia Images (imagine cu rol ilustrativ)
Semințele sunt păstrate în condiții speciale pentru a putea fi plantate în momentul în care va fi nevoie. Ele provin de la 21 de bănci de gene din întreaga lume și sunt depuse în camerele frigorifice ale instalației.
„Buncărul Apocalipsei” adăpostește peste 1,3 milioane de semințe
România se numără printre țările care participă la acest proiect global. Banca de resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava este unul dintre cei 91 de depozitari, care contribuie cu 1216 eșantioane de semințe la Buncărul Apocalipsei, potrivit Svalbard Global Seed Vault.
Nu toate semințele trimise de institutul din Suceava provin din România, ci au fost doar depozitate, iar de aici urmează să fie transferate mai departe. Speciile românești sunt doar 252.
Citește și: Cum au ajuns adăposturile antiaeriene din România să fie transformate în „beciuri pentru murături”?
Printre ele se află roșii, ardei, castraveți, fasole și alte legume, dar și cucurbitacee precum dovleacul. De asemenea, mai sunt și semințe de busuioc, mac, cimbru, muștar. În plus, cereale: porumb, orz, ovăz, secară.
Săptămâna aceasta, peste 14 000 de noi mostre de semințe de culturi alimentare au fost adăugate în acest „Buncăr al Apocalipsei.
Printre aceste noi eșantioane se numără unele soiuri esențiale de semințe de culturi dintr-o colecție din Sudan, care a fost aproape distrusă de războiul civil în curs din această țară.
Banca de gene din Sudan este situată în orașul Wad Medani și a avut cândva 17 000 de semințe în colecția sa. Cu toate acestea, în timpul conflictului, militanții au atacat instalația, împrăștiind sau jefuind multe dintre semințe, conform iflscience.com.
Semințele depuse în Svalbard în această săptămână includ soiuri de mei perlat și sorg, o cultură care a fost cultivată în regiune de mii de ani și care este atât o sursă importantă de hrană, cât și o cultură culturală.
România ține în „Buncărul Apocalipsei” sute de eșantioane de semințe
„În Sudan, unde conflictul a strămutat peste opt milioane de oameni și a perturbat agricultura, aceste semințe reprezintă o speranță”, a explicat Ali Babikar, directorul Centrului de conservare și cercetare a resurselor genetice vegetale agricole (APGRC) din Sudan, într-o declarație.
„Prin protejarea acestei diversități în Svalbard, ne păstrăm opțiunile pentru un viitor rezistent și sigur din punct de vedere alimentar, indiferent de provocările cu care ne confruntăm.”
Depozitul include, de asemenea, mostre din așa-numita „fasole de catifea” - Mucuna pruriens - din Malawi.
Această cultură sprijină agricultura durabilă și medicina tradițională în țară și își trage porecla de la firele de păr catifelate care acoperă păstăile de semințe.
„Fasolea de catifea” este, de asemenea, o leguminoasă fixatoare de azot care poate fi utilizată ca îngrășământ pentru a dubla randamentul porumbului.
Filipine a făcut, de asemenea, un depozit în această săptămână; banca genetică a țării a fost profund afectată de un taifun de categoria 4 echivalentă și, doar șase ani mai târziu, de un incendiu devastator.
Țara insulară ocupă primul loc în Indexul mondial al riscurilor, care măsoară vulnerabilitatea și expunerea unei țări la evenimente naturale extreme.
Citește și: VIDEO Cum arată apocalipsa în Ucraina pe care Călin Georgescu o neagă: „Nu există. Ați fost acolo?"
În același timp, însă, Filipine este, de asemenea, recunoscută ca fiind una dintre cele 18 din lume cu o diversitate genetică suficient de mare pentru a fi etichetată drept „mega-biodiversă”.
Camerele seifului sunt deschise doar de trei ori pe an, pentru a limita expunerea semințelor la exterior. Acestea sunt păstrate în pachete de folie personalizate, în cutii sigilate pe rafturile special amenajate din interior.
Temperatura din buncăr se menține constantă la -18 grade Celsius, iar lipsa de oxigen ajută la conservarea semințelor, împiedicându-le să îmbătrânească.
