Cum au ajuns adăposturile antiaeriene din România să fie transformate în „beciuri pentru murături”?

În ultimele luni, tot mai multe țări europene își exprimă îngrijoarea că focul războiului ar putea veni din nou peste „bătrânul continent” la 79 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Cum au ajuns adăposturile antiaeriene din România să fie transformate în „beciuri pentru murături”?

În acest context tot mai multe țări precum Marea Britanie, Germania, Polonia, Suedia sau țările baltice și-au avertizat deja populația să înceapă pregătirile pentru un conflict armat cu Rusia.

Unul dintre elementele centrale în cazul unui război convențional este protejarea populației civile. Iar acest lucru poate fi făcut cel mai eficient prin modernizarea adăposturilor antiaeriene.

În România lucrurile stau foarte prost la acest capitol. De-a lungul anilor de pace, românii au găsit o altă „utilitate” pentru aceste adăposturi antiaeriene transformându-le în „cămări” pentru murături sau spații de depozitare pentru mobilier sau electrocasnice vechi.

Citește și: VIDEO Acum 85 de ani, România se pregătea de război. Singurul buncăr de sub un depou de tramvaie

Așa se întâmplă, spre exemplu cu adăposturile antiaeriene din Târgu Jiu, care ar trebui să ofere protecție în caz de pericol, dar au devenit mai degrabă depozite pentru murături, gunoi și alte obiecte neesențiale. Din cele 70 de buncăre existente în județul Gorj, doar 19 sunt încă funcționale, potrivit Digi24.

Una dintre cele mai mari facilități de acest gen din Târgu Jiu se află acum în stare avansată de degradare. Ușile de acces sunt corodate de rugină și nu se mai pot deschide, iar lipsa de utilități precum căldura și curentul electric face ca aceste spații să fie total nepotrivite pentru folosință.

Citește și: Cum arată buncărul de la Marea Neagră unde se ascunde Putin. Liftul coboară 50 de metri sub pământ

Absența truselor de prim ajutor sau a medicamentelor agravează situația, făcând orice ședere în aceste adăposturi periculoasă, chiar și pentru perioade scurte.

Eliberarea acestor spații ar putea dura chiar și o zi întreagă, ceea ce înseamnă că, în caz de urgență, mulți locuitori din Gorj ar fi lipsiți de un refugiu adecvat.