Cel mai mare furt de artă din istorie a avut loc în noaptea de 17 spre 18 martie 1990, valoarea celor 13 lucrări luate de hoți fiind estimată la 500 de milioane de dolari.
Muzeul păgubit a fost Isabella Stewart Gardner Museum din Boston care, și la ora actuală oferă o recompensă de 10 milioane de dolari pentru orice informații care ar putea conduce la recuperarea capodoperelor furate.
Care a fost cel mai mare furt de artă din istorie? Pagubă de 500.000.000 $. Hoții n-au fost prinși
Isabella Stewart Gardner a fost o colecționară de artă celebră, o filantroapă excentrică și fondatoarea muzeului din Boston care îi poartă numele.
Din fiica unui negustor de lenjeri a devenit unul dintre cei mai influenți patroni de artă din toate timpurile.
A făcut sute de călătorii în toată lumea pentru a-și strânge impresionanta colecție, fiind convinsă că misiunea ei în viață este de a aduce arta în țara sa.
De asemenea, însăși clădirea muzeului a fost planificată și construită sub atenta supraveghere a lui colecționarei. Instituția culturală a fost deschisă oficial în anul 1903 și nimic nu i-a tulburat liniștea vreme de 87 de ani.
Dar lucrurile au luat o turnură dramatică în noaptea de 17 spre 18 martie 1990, când un vehicul a oprit lângă intrarea laterală a muzeului.
Citește și: De ce a blocat guvernul României vânzarea unei picturi de 9.000.000 $? Tabloul, realizat de El Greco
Doi bărbați în uniforme de poliție au apăsat soneria muzeului, au declarat că răspund la o solicitare de intervenție în instituție și au cerut să fie lăsați să intre.
Paznicul de serviciu a încălcat protocolul și le-a permis accesul prin intrarea angajaților. La cererea agenților falși, acesta s-a îndepărtat de la pupitrul de supraveghere.
El și un al doilea paznic au fost încătușați și legați în subsolul muzeului. 81 de minute mai târziu, hoții au plecat cu 13 dintre operele de artă ale muzeului Gardner.
„Hristos în furtună pe Marea Galileii”, de Rembrandt van Rijn - Foto: gardnermuseum.org
Muzeul era echipat cu detectoare de mișcare, astfel încât traseul hoților a fost înregistrat. Cele mai cunoscute opere de artă au fost furate din Sala Olandeză, conform site-ului muzeului gardnermuseum.org.
Printre capodoperele luate de hoți s-au numărat capodoperele lui Rembrandt „Hristos în furtună pe Marea Galileii” - singurul peisaj marin cunoscut pictat de maestrul olandez.- și „O doamnă și un domn în negru”.
Dar cea mai valoroasă pictură furată din galerie a fost lucrarea lui Vermeer „Concertul”. De asemenea, din Galeria Mică, aflată la același etaj cu Sala Olandeză, au fost furate cinci desene Degas, iar pictura „Chez Tortoni” a lui Manet a fost luată din Sala Albastră.
Valoarea operelor de artă furate a fost estimată la aproximativ 500 de milioane de dolari, astfel că jaful a devenit cel mai mare din istorie, în această privință.
Citește și: Cum era să pierdem și Coiful din Agighiol, „fratele” celui furat? Era într-un muzeu din Los Angeles
În dimineața zilei respective, angajații care au venit la serviciu au apelat poliția când au constat că nu pot intra în muzeu. Paznicii au fost găsiți paznicii legați, astfel că a devenit clar ce se întâmplase peste noapte.
Totuși, în mod curios la prima vedere, hoții au lăsat neatinse opere de o valoare inestimabilă, deși au petrecut în muzeu aproape 90 de minute și au cotrobăit prin fiecare încăpere.
De aceea, anchetatorii au stabilit că hoții au acționat la comandă și că aveau o listă prestabilită de tablouri pe care să le fure.
„Concertul”, capodopera pictată de Johannes Vermeer, era considerat cel mai valoros tablou din muzeu - Foto: gardnermuseum.org
Piese de artă similare celor furate în Boston erau adesea folosite ca garanție în afacerile cu droguri și în negocierile cu FBI. Membrii mafiei ofereau uneori operele furate autorităților în schimbul eliberării șefilor lor.
Pe măsură ce ancheta a continuat, mai multe nume au început să apară pe lista potențialilor hoți, însă multe dintre aceste persoane au fost ucise, una după alta, în mod misterios.
Citește și: Care a fost cel mai mare jaf dintr-un muzeu din România? Lucrările furate, estimate la 25.000.000 $
Hoții n-au fost găsiți nici până în ziua de azi, iar singurul lucru dovedit de anchetatori a fost că toate legăturile se învârteau cumva în jurul familiei criminale italo-americane Patriarca.
Și la ora actuală, după 35 de ani de jaf, Muzeul Gardner, FBI și procuratura SUA caută în continuare piste viabile care ar putea duce la returnarea în siguranță a operelor de artă.
De altfel, conform site-ului său oficial, gardnermuseum.org, muzeul oferă o recompensă de 10 milioane de dolari pentru informații care ar conduce direct la returnarea în siguranță a operelor furate.
