Guvernul României a blocat vânzarea unei picturi de 9.000.000 $, realizată de El Greco, care a aparținut colecției de tablouri a regelui Carol I pe care acesta a lăsat-o prin testament Coroanei României, adică statului român.
De ce a blocat guvernul României vânzarea unei picturi de 9.000.000 $? Tabloul, realizat de El Greco
Se pare că furtul tezaurului dacic din muzeul olandez din Assen i-a făcut pe guvernanți să reconsidere - fie și parțial - atitudinea față de alte obiecte de patrimoniu aparținând statului român, ce au dispărut din țară și a căror soartă a rămas incertă.
Astfel, guvernul României a anunțat, prin vocea premierului Marcel Ciolacu, că a reușit blocarea vânzării la licitație a capodoperei „San Sebastian” („Sfântul Sebastian”), realizată de marele pictor spaniol de origine greacă, El Greco.
Considerat unul dintre maeștrii Renașterii spaniole, artistul, pe numele său, Domenikos Theotokópoulos, a trăit între anii 1541-1614, rămânând în istoria artei cu supranumele său, El Greco („Grecul”), primit datorită originii sale grecești.
Citește și: Cum era să pierdem și Coiful din Agighiol, „fratele” celui furat? Era într-un muzeu din Los Angeles
Pictura „Sfîntul Sebastian” urma să fie scoasă la licitație, miercuri, 5 februarie, în cadrul unui eveniment organizat de faimoasa Casă de Licitații Christie’s.
Lucrarea, ulei pe pânză cu dimensiuni de 90.2 x 70.5 cm, primise o estimare de 7 milioane - 9 milioane de dolari. Ea apare listată pe site-ul casei de licitații ca proprietatea unui distins colecționar privat.
Tabloul „Sfântul Sebastian” de El Greco a fost realizat în jurul anilor 1600-1605 - Foto: christies.com
Trebuie menționat că cea mai scumpă pictură de El Greco, „Rugăciunea Sfântului Dominic” s-a vândut în 2013 cu 13,9 milioane, în cadrul unei licitații organizată în Londra de o altă casă faimoasă de licitații, Sotheby’s.
„Blocarea vânzării la licitație a tabloului ”Sfântul Sebastian” al celebrului artist ”El Greco”, care face parte din patrimoniul românesc este o mare reușită a statului român și a echipei de avocați care ne reprezintă (...)
Tabloul ”Sfântul Sebastian” realizat de ”El Greco” este o parte unică a patrimoniului cultural și a colecției naționale de artă a României. Tabloul a aparținut regelui Carol I, primul monarh al României, înainte de a fi lăsat moștenire Coroanei României la moartea acestuia în 1914.
Acest tablou alături de alte opere de artă au ieșit din România în 1947 și nu s-au mai întors de atunci niciodată în țară”, se arată în mesajul postat de Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
Dar care este istoria și problema cu respectivul tablou? Regele Carol I și-a folosit veniturile din lista civilă, apoi din 1884, cele primite din gestionarea Domeniilor Coroanei, pentru a cumpăra 219 tablouri de mare valoare.
Citește și: VIDEO A plătit 30.000 de lei pe coiful din tezaurul dacic furat în Olanda. Cine l-a donat statului?
Acestea au fost cumpărate de la consulul german Felix Bamberg de Messina. În 1879, regele a luat 94 tablouri, în 1886, 74 tablouri, iar în 1889 a achiziționat ultimele 50 tablouri.
Bibliotecarul regal Leo Bachelen a inventariat 214 din cele 219 tablouri cumpărate de Carol I și a fost creat un catalog ilustrat.
Colecția Regală a reprezentat, de altfel, nucleul Galeriei de Artă Europeană ce poate fi admirată la Muzeul Național de Artă al României, aflat în clădirea fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei.
Atât testamentul lui Carol I cât și o înțelegere a urmașului său pe tronul României, regele Ferdinand, cu fiul său, viitorul Carol al II-lea, au prevăzut că tablourile din „Galeria de Tablouri” aparțineau statului român.
Din colecție făcând parte 6 tablouri pictate de El Greco, precum și tablouri semnate de Tizian, Jan Bruegel, Van Dyck și chiar un Rembrandt.
Testamentul olograf al Regelui Carol I din 19-26 februarie 1899, stipula că „galeria de tablouri” va rămâne pentru totdeauna Coroanei României.
Trebuie precizat că prin noțiunea de „Coroana României” se înțelegea Statul Român și nu Familia Regală sau Casa Regală a României.
„Galeria mea de tablouri, tocmai cum este descrisă în catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va rămânea pentru totdeauna şi de-a întregul în Ţară, ca proprietate a Coroanei României”, scrisese regele Carol I în documentul respectiv, conform articolului apărut în ziarul „Românul” din 5/18 octombrie 1914, publicat de Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca pe documente.bcucluj.ro.
Colecția de tablouri a regelui Carol I a fost nucleul actualei Galerii de Artă Europeană din cadrul Muzeului Național de Artă al României - Foto: MNAR
În prezentarea istoriei tabloului făcută pe site-ul Casei de Licitații Christie’s, christies.com, apare menționat că regele Carol I l-a păstrat la Palatul Cotroceni din București, până în 1898 și l-a lăsat moștenire instituției Coroanei Române în testamentul său din 14 și 26 februarie 1899.
A fost proprietate a Coroanei Române, în perioada 1914 – 1947, apoi proprietatea a fost transferată - atenție! - regelui Mihai I al României la 11-12 noiembrie 1947, cu acordul guvernului român, mai menționează site-ul casei de licitații.
Ulterior, în 1976, regele Mihai a vândut tabloul către firma Wildenstein & Co. din New York. Actualul proprietar, rămas anonim, l-a cumpărat în 2010, prin Giraud Pissarro Ségalot, tot din New York.
Lucrarea a fost expusă public, potrivit casei de licitații, la Wildenstein Paris, „Exposition organizée par la Gazette des Beaux-Arts: El Greco”, în 1937, și la Muzeul Prado din Madrid, într-o altă expoziție care a avut loc în perioada 1 apriie 1982 – 6 februarie 1983.
Totuși, statul român e de părere că pictura a fost scoasă ilegală din țară și i-ar aparține, de drept.
Citește și: Cu ce avere a plecat Regele Mihai din România după abdicarea din 1947? A putut lua doar 30 de valize
„Afacerea El Greco”, așa cum a fost denumită dispariția a 42 de picturi din colecția regelui Carol I, inclusiv „Sfântul Sebastian” al lui El Greco, a debutat, conform teoriilor emise de istorici și specialiști în artă și patrimoniu, fie în 1940, fie în 1947. Adică, s-au emis două ipoteze.
Prima a fost că în septembrie 1940, regele Carol al II-lea când a părăsit România, după abdicare, le-a scos din țară în trenul său, despre care se știe că era burdușit cu valori și opere de artă, în urma unei înțelegeri făcută cu mareșalul Antonescu, cel căruia îi cedase puterea, chiar dacă rege a devenit fiul său, Mihai I.
A doua, a fost că în noiembrie 1947, regina-mamă Elena și însuși regele Mihai ar fi scos tablourile din țară, alături de fiul ei. Se știe că Regele Mihai și Regina Elena au mers la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a cu Prințul Philip, la 20 noiembrie 1947.
Într-un articol din Evenimentul Zilei semnat de Florian Olteanu se afirmă că într-un document de la CNSAS este prezentată o notă din 1 septembrie 1983 redactată de către Ștefan Andrei, ministrul de Externe al României de la acea vreme.
Ea conține sinteza demersurilor românești de a recupera cele 42 de tablouri. În anii 1949-1950, CIA studiase situația materială a fostului rege Mihai în momentul ajungerii în Vestul Europei, după 3 ianuarie 1948, când părăsise România în urma abdicării din 30 decembrie 1947.
Se pare că, în 1950, Mihai și Carol al II-lea s-ar fi întâlnit în secret, context în care ar fi fost posibil ca Mihai să fi fost ajutat financiar de tatăl său, eventual prin primirea unor opere de artă valoroase, scoase din țară de Carol al II-lea, în 1940, când acesta a cedat tronul României.
„Afacerea El Greco” a fost monitorizată începând cu anul 1975 de CIE, Centrala de Informații Externe, a cărei urmașă este, astăzi, Serviciul de Informații Externe (SIE).
Aceasta a elaborat, la 29 ianuarie 1983, documentul secret 00042 în care se arăta că 23 de tablouri din cele lăsate moștenire de Carol I erau deja în colecții particulare străine.
Serviciile românești reușiseră să intre în posesia unor dosare ale istoricului francez Daniel Leopold Wildenstein, cunoscut negustor de artă. Așa s-au aflat date despre 19 tablouri. Adică erau indicații despre cel care voia să le vândă.
În consecință, în 1977, s-a început acțiunea de recuperare. Aceasta a durat până în 1985, când i s-a pus capăt brusc, Elena Ceaușescu ordonând că nu mai trebuia cheltuită valuta țării, toate resursele concentrându-se pe plata datoriei externe.
Între timp, în 1978, informații de la Casa de Licitații Sotheby's din Londra arătau că într-o colecție particulară, erau 18 din cele 42 de tablouri.
Din datele obținute de la Daniel Wildenstein, e apar într-un document datat 1975, reieșea o acțiune a acestuia. Contra unui comision de 10%, el urma să vândă două tablouri de El Greco, „Portretul Canonicului Bosio” și „Sfântul Sebastian”.
Cele două picturi aveau la acea dată prețul de pornire al licitației de 1.750.000 de dolari, echivalentul a 8.300.000 dolari, în 2018.
Vânzătorul operelor de artă era desemnată firma Hamilton Corporation SA, al cărei acționar secret ar fi fost regele Mihai, se mai arată în articolul din Evenimentul Zilei.
Totuși, pe de o parte, în prezentarea de pe site-ul Casei Christie’s există menționat - așa cum am arătat - că tabloul a fost trecut în proprietatea regelui Mihai în 1947, cu acordul statului român.
Pe de altă parte, este de notorietate operațiunea de discreditare a fostului suveran al României întreprinsă de serviciile comuniste de informații românești de-a lungul deceniilor.
Rămâne de văzut ce se va hotărî în acest caz particular. Pictura va rămâne la casa de licitații până în 28 februarie, decizia finală urmând a fi luată la Tribunalul Judiciar din Paris, unde guvernul român va fi reprezentat de o echipă de avocați.
