Țeapa digitală de pe Telegram care păcălește tot mai mulți români. Cum funcționează „metoda recompenselor”
Tot mai mulți români cad pradă unor scheme piramidale de pe Telegram, unde li se promit câștiguri rapide pentru sarcini banale, precum urmăritul unor canale sau distribuirea unor linkuri. În realitate, aceste grupuri ascund o rețea complexă de înșelăciuni în mediul online.
Internetul rămâne un teren fertil pentru escrocherii tot mai sofisticate, iar Telegram a devenit în ultimele luni una dintre principalele platforme folosite pentru păcălirea utilizatorilor din România.
Țeapa digitală de pe Telegram care păcălește tot mai mulți români. Cum funcționează „metoda recompenselor”
Totul începe cu un mesaj aparent inofensiv:
„Bună ziua tuturor! Sper că aveți cu toții o zi minunată! Permiteți-mi să vă prezint acest grup și beneficiile pe care le puteți obține”, așa sunt întâmpinați cei adăugați pe grupuri fantomă, de utilizatori necunoscuți.
Ulterior, membrii sunt încurajați să îndeplinească sarcini simple, precum urmărirea unor canale de WhatsApp sau Telegram, în schimbul unor „recompense” între 200 și 1.000 de lei zilnic. Prima plată, de obicei simbolică, în jurul a 20 de lei este reală, tocmai pentru a câștiga încrederea victimei.
În grupuri, apar frecvent conturi false care pun întrebări și confirmă că „totul merge perfect”. În realitate, acestea sunt boți controlați automat, concepuți pentru a valida înșelătoria, scrie Adevărul.
Citește și: Escrocherie de Black Friday, în numele unei companii de curierat. Cum te atrage în capcană?
Cum funcționează escrocheria
Expertul în securitate cibernetică Silviu Stahie de la Bitdefender explică faptul că aceste metode sunt variante moderne ale schemelor piramidale.
„Este foarte probabil ca banii promiși inițial, 10–20 de lei, să fie reali. Așa se întâmpla și în schema de acum doi ani. Primeai banii respectivi fix pentru a te prinde. Odată ce victima primește banii, are încredere că e un lucru real. Apoi discuția este mutată pe WhatsApp, unde persoane reale o conving să investească pentru a trece la următorul nivel de recompense”, explică Stahie.
Citește și: Noua escrocherie face tot mai multe victime în România. Sigur aștepți un colet? Nu accesați link-ul
Victima este încurajată să depună o anumită sumă pentru a obține câștiguri mai mari. În final, banii nu mai pot fi retrași, utilizatorul este eliminat din grupuri și nu mai primește răspunsuri la mesaje.
Potrivit specialistului, escrocii obțin numere de telefon și date personale din baze de date compromise, disponibile online.
„Infractorii culeg datele din breșe de securitate și adaugă mii de numere de telefon pe grupuri, sperând că unul sau doi oameni vor cădea în capcană. Exact ca la un e-mail de tip phishing.”
Unele grupuri merg mai departe și construiesc site-uri false foarte bine realizate, cu interfețe profesionale, care afișează sume „câștigate”, deși acestea nu există în realitate.
Platforma Telegram oferă funcționalități complexe, dar și un grad scăzut de reglementare, ceea ce o face atractivă pentru grupurile de fraudă.
„Telegramul e un fel de Vest Sălbatic al internetului. Este foarte nereglementat, are infrastructură folosită în multe atacuri, iar boții, ajutați de inteligența artificială, pot vorbi acum corect românește, ceea ce îi face greu de depistat”, avertizează expertul.
Cum ne putem proteja
Silviu Stahie recomandă folosirea soluțiilor de securitate cibernetică, care pot detecta și bloca tentativele de fraudă înainte ca utilizatorul să devină victimă.
„Soluțiile de securitate nu ne protejează doar când descărcăm fișiere periculoase, ci și atunci când interacționăm cu site-uri suspecte sau primim mesaje dubioase pe Telegram, Discord sau alte platforme”, explică specialistul Bitdefender.
De asemenea, prudența și neîncrederea sănătoasă sunt cea mai eficientă barieră împotriva acestor escrocherii:
„Dacă ceva pare prea frumos ca să fie adevărat, de obicei nu este. Efortul de câteva minute pentru sume mari ar trebui să ridice semne de întrebare. În cel mai bun caz pierzi bani, în cel mai rău caz îți pierzi și datele bancare sau conturile de pe rețelele sociale”, avertizează Stahie.