Ziua a avut 19 ore. Controversa ce încaieră cercetătorii. Când s-a întâmplat fenomenul, ce rol a avut Luna?
Ziua a avut 19 ore timp de un miliard de ani. Aceasta este teoria care a pus pe jar comunitatea științifică, cu argumente pro și contra. Conform adepților acestei teorii, fenomenul s-ar fi petrecut din cauza unei „confruntări între Lună și atmosfera planetei.
Pământul ar fi putut avea timp de aproape un miliard de ani zile de aproximativ 19 ore
O confruntare extraordinară între Lună și atmosferă ar fi oprit temporar încetinirea normală a rotației planetei
Rotația Pământului ar fi putut rămâne aproape neschimbată timp de un miliard de ani, în perioada Proterozoicului.
Proterozoicul este o eră geologică reprezentând perioada dinaintea primei vieți complexe abundente de pe Pământ.
Era proterozoică se extinde de acum 2,5 miliarde de ani până la aproximativ acum 500 milioane de ani,
Ziua de 19 ore ar fi existat în era Proterozoică
Două studii publicate în 2023 au susținut că planeta noastră a trecut printr-o perioadă de stagnare majoră în timpul Proterozoicului, când rotația Pământului a rămas blocată la aproximativ 19–19,5 ore pe zi timp de aproape un miliard de ani, potrivit ecoticias.com.
Totuși, o analiză publicată în 2024 a pus sub semnul întrebării atât dovezile geologice, cât și teoriile fizice care stăteau la baza acelor studii.
În plus, un alt studiu publicat în 2026 a estimat că, în urmă cu aproximativ 1,787 miliarde de ani, durata unei zile era de circa 17,7–17,9 ore.
Citește și: Într-un oraș din Europa soarele nu apune două luni. Ceasul bate la miezul nopții dar soarele strălucește
Luna face mult mai mult decât să se deplaseze pe cer și să „controleze” mareele. Ea încetinește treptat și rotația Pământului.
Ca urmare a acestui transfer de energie, Luna se îndepărtează în prezent de noi cu aproximativ 3,78 centimetri pe an.
Chiar și așa, oamenii de știință spun că nu putem aplica pur și simplu viteza actuală perioadelor din trecut.
Continentele, adâncimea oceanelor și liniile de coastă s-au modificat constant de-a lungul timpului, schimbând modul în care această energie este disipată.
Pe de altă parte, lumina Soarelui încălzește atmosfera în mod neuniform, iar acest lucru generează unde de presiune uriașe.
Dacă durata unei jumătăți de zi s-ar fi apropiat de rezonanța naturală a atmosferei, aceste unde s-ar fi amplificat suficient pentru ca gravitația solară să tragă Pământul înainte și să-i accelereze rotația.
Aceasta este principala explicație pentru ceea ce a devenit cunoscut drept „teoria zilei de 19 ore”.
Oamenii de știință pot afla cât de lungă era o zi în trecut folosind documente și arhive geologice. Acestea păstrează informații sub forma ritmitelor mareice, stromatoliților și ciclostratigrafiei, care conservă tipare zilnice, sezoniere și orbitale.
Cum „își amintesc” rocile durata unei zile
Există însă și teorii care susțin că acest lucru poate să nu fi fost posibil.
De fapt, o analiză publicată în 2024 a concluzionat că teoria zilei de 19 ore se baza în mare măsură pe dovezi incerte provenite din stromatoliți.
Noi dovezi pun sub semnul întrebării perioada de stagnare
Noile cercetări reduc credibilitatea teoriei zilei de 19 ore.
Un studiu publicat în 2024 a analizat formațiuni geologice din China, cu vârste cuprinse între 1,2 și 1,6 miliarde de ani, și nu a găsit dovezi clare că durata zilei ar fi fost blocată printr-un mecanism de rezonanță atmosferică.
Mai mult, un studiu publicat în 2024 în revista Astronomy & Astrophysics a constatat că nici modelul fizic nu era suficient de solid.
Pierderea de energie în sol ar fi slăbit mareea termică atmosferică, împiedicând apariția unui asemenea echilibru.
Citește și: De ce a pierdut România 13 zile din calendar, la 1 aprilie 1919? Cel mai scurt an din istoria țării
Știm cu certitudine că zilele Pământului erau mai scurte în trecutul îndepărtat și că Luna continuă să încetinească rotația planetei și în prezent.
Însă rămâne o întrebare deschisă dacă ziua Pământului a fost într-adevăr „blocată” la aproximativ 19 ore timp de sute de milioane de ani.
