Resturi de virusuri antice reprezintă 40% din ADN-ul nostru. Cum pot distruge creierul?

Virusuri antice se regăsesc în genomul nostru și continuă să facă victime. Cercetătorii spun că acestea ar putea avea legătură cu bolile degenerative ale creierului.

O cunoaștere mai bună a acestei legături ar putea ajuta la găsirea unor tratamente pentru astfel de afecțiuni. 

Resturi de virusuri antice reprezintă 40% din ADN-ul nostru. Cum pot distruge creierul?

În 2008, neurovirologul Renée Douville a observat ceva ciudat în creierul unor persoane care muriseră din cauza tulburării de mișcare SLA: proteine ​​virale.

Dar acești oameni nu contractaseră niciun virus cunoscut.

Citește și: O nouă pandemie? 1.700 de viruși antici de 40.000 de ani, descoperiți în ghețarul chinezesc Guliya

În schimb, gene străvechi, originare din virusuri și încă ascunse în cromozomii acestor pacienți, s-au trezit și au început să producă proteine ​​virale.

Genomurile noastre sunt pline de resturi de virusuri de mult pierdute, descendenți ai unor infecții virale de multe ori de acum milioane de ani. Majoritatea acestor fragmente de ADN , cândva străine , sunt de un tip numit retrotranspozoni; acestea reprezintă peste 40% din genomul uman.

Oamenii de știință au descoperit posibilă legătură între virusurile antice și bilile degenerative ale creierului uman  - Foto: Freepik (rol ilustrativ)

Genomurile noastre sunt pline de ADN provenit din infecții virale antice, cunoscute sub numele de gene săritoare. Majoritatea acestora sunt retrotranspozoni, care se autocopiază prin intermediul unor intermediari ARN; o porțiune mai mică sunt transpozoni ADN.

Mulți retrotranspozoni par a fi inofensivi, de cele mai multe ori. Însă Douville și alți cercetători studiază posibilitatea ca unii retrotranspozoni reactivați să provoace daune grave: pot degrada celulele nervoase și pot declanșa inflamații și pot sta la baza unor cazuri de boală Alzheimer și SLA (scleroză laterală amiotrofică sau boala Lou Gehrig).

Citește și: Când a apărut răceala la specia umană? Care a fost cauza declanșării ei?

Teoria care leagă retrotranspozonii de bolile neurodegenerative — afecțiuni în care celulele nervoase intră în declin sau mor — este încă în curs de dezvoltare; chiar și susținătorii săi, deși optimiști, sunt precauți.

 „Nu este încă punctul de vedere consensual”, spune Josh Dubnau, neurobiolog la Renaissance School of Medicine din cadrul Universității Stony Brook din New York. Și retrotranspozonii nu pot explica toate cazurile de neurodegenerare, scrie Live Science.