Persoanele care au pisici, în pericol. Riscă să facă o boală gravă. Ce spun cercetătorii

Autorii studiului atrag însă atenția că rezultatele indică doar o asociere statistică și nu demonstrează existența unei relații de cauzalitate.

Cercetătorii de la Centrul de Cercetare în Sănătate Mentală din Queensland, Australia, subliniază că sunt necesare investigații suplimentare înainte de a putea fi formulate concluzii definitive privind legătura dintre expunerea la pisici și dezvoltarea tulburărilor psihice.

Citește și: Cele mai multe pisici dorm pe partea stângă. Oamenii de știință au descoperit care e motivul

O ipoteză veche de aproape trei decenii

Ideea că deținerea unei pisici ar putea influența riscul de apariție a schizofreniei nu este nouă. Ea datează din 1995, când a fost formulată ipoteza potrivit căreia o infecție transmisă de la animale la oameni ar putea contribui la dezvoltarea acestei tulburări, scrie Science Alert.

Una dintre explicațiile propuse de-a lungul timpului a fost expunerea la Toxoplasma gondii, un parazit asociat frecvent cu pisicile. Cu toate acestea, cercetările realizate până în prezent au produs rezultate contradictorii, fără a reuși să stabilească în mod clar existența unei relații directe.

Ce au analizat cercetătorii

În cadrul unei revizuiri sistematice și meta-analize publicate în 2023, psihiatrul John McGrath și colaboratorii săi au examinat studii realizate în ultimii 44 de ani în 11 țări, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit.

În urma evaluării datelor disponibile, autorii au identificat „o asociere pozitivă semnificativă între deținerea unei pisici, în sens larg, și un risc crescut de tulburări legate de schizofrenie”.

Citește și: Cum a ajuns o pisică șefă de gară? A fost numită și președinte interimar al unei companii feroviare

Schizofrenia este o tulburare cerebrală complexă care afectează modul în care o persoană gândește, simte și se comportă. Cauzele sale exacte rămân în mare parte necunoscute, însă specialiștii consideră că o combinație de factori genetici, de mediu și biologici la nivelul creierului contribuie la apariția bolii.

Mai multe cercetări au sugerat că prezența pisicilor în copilărie ar putea crește probabilitatea dezvoltării schizofreniei la vârsta adultă. Totuși, nu toate studiile au confirmat această asociere.

Citește și: Cea mai scumpă pisică din lume costă 125.000 $. Ce rasă este și câți ani poate trăi?

Unele lucrări au raportat că expunerea la pisici este legată de scoruri mai ridicate pe scalele care măsoară trăsături asociate schizofreniei și experiențe de tip psihotic. Alte studii, însă, nu au identificat o astfel de relație.

În încercarea de a clarifica aceste discrepanțe, McGrath și echipa sa au analizat în detaliu datele disponibile.

„După ajustarea pentru covariate, am constatat că persoanele expuse la pisici aveau o probabilitate de aproximativ două ori mai mare de a dezvolta schizofrenie”, au scris autorii în articolul publicat.

Perioada de expunere rămâne neclară

Dintre cele 17 studii incluse în analiză, unul nu a identificat nicio asociere semnificativă între deținerea unei pisici înainte de vârsta de 13 ani și apariția ulterioară a schizofreniei.

Cu toate acestea, același studiu a evidențiat o legătură semnificativă atunci când cercetătorii au limitat analiza la o perioadă specifică de expunere, respectiv între 9 și 12 ani.

Această diferență sugerează că o eventuală perioadă critică în care expunerea la pisici ar putea avea relevanță pentru sănătatea mintală nu este încă bine definită și necesită cercetări suplimentare.

Parazitul Toxoplasma gondii

Unul dintre principalele mecanisme investigate de cercetători este legat de parazitul Toxoplasma gondii. Acesta poate fi transmis la oameni prin contactul cu fecalele unei pisici infectate, dar și prin consumul de carne insuficient preparată termic sau prin apă contaminată.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC), peste 40 de milioane de persoane din SUA sunt infectate cu T. gondii, majoritatea fără să prezinte simptome.

Cercetările continuă să identifice efecte surprinzătoare asociate infecției cu acest parazit. Odată ajuns în organism, T. gondii poate persista în sistemul nervos central și poate influența funcționarea sistemelor de neurotransmițători.

De-a lungul timpului, parazitul a fost asociat cu modificări de personalitate, apariția unor simptome psihotice și cu anumite tulburări neurologice și psihiatrice, inclusiv schizofrenia.

Cu toate acestea, specialiștii subliniază că existența unei asocieri nu demonstrează că T. gondii provoacă aceste schimbări și nici că o eventuală infecție a fost transmisă de la o pisică.

Un alt studiu inclus în revizuire, desfășurat pe un eșantion de 354 de studenți la psihologie din Statele Unite, nu a identificat o asociere între deținerea unei pisici și scorurile de schizotipie.

În schimb, participanții care fuseseră mușcați de o pisică au obținut scoruri mai mari comparativ cu cei care nu avuseseră această experiență.

Rezultate similare au fost observate și în alte cercetări care au inclus atât persoane cu tulburări mintale, cât și persoane fără astfel de diagnostice. Aceste studii au identificat o legătură între mușcăturile de pisică și scoruri mai ridicate la testele care măsoară anumite experiențe psihologice.

Autorii respectivelor cercetări au sugerat că și alți agenți patogeni, precum Pasteurella multocida, ar putea avea un rol în explicarea acestor rezultate.

Limitările cercetării

Autorii meta-analizei atrag atenția asupra mai multor limitări importante. Dintre cele 17 studii incluse, 15 au fost studii de tip caz-martor.

Acest tip de cercetare poate identifica asocieri între factori, însă nu poate demonstra existența unei relații de cauzalitate. În plus, astfel de studii nu reușesc întotdeauna să controleze toți factorii care ar putea influența atât expunerea, cât și rezultatul observat.

Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că mai multe dintre lucrările analizate au avut o calitate metodologică redusă.

Rezultatele au fost inconsistente de la un studiu la altul, iar cercetările considerate de calitate superioară au sugerat că asocierile observate în modelele statistice neajustate ar putea fi explicate de alți factori care au influențat rezultatele.

Autorii concluzionează că domeniul necesită cercetări mai bine concepute, realizate pe eșantioane mari și reprezentative și care să țină cont într-o măsură mai mare de factorii de confuzie.

„Analiza noastră susține existența unei asocieri între deținerea unei pisici și tulburările legate de schizofrenie”, afirmă McGrath și colegii săi.

Totuși, cercetătorii subliniază că sunt necesare studii de înaltă calitate pentru a clarifica dacă deținerea unei pisici poate reprezenta într-adevăr un factor care influențează riscul apariției unor tulburări mintale sau dacă asocierea observată este explicată de alte variabile.

Cercetarea a fost publicată în revista științifică Schizophrenia Bulletin.