Straturile groase de argilă găsite, care ajung la sute de metri adâncime, indică în mod clar prezența apei în trecut - o condiție esențială pentru existenţa vieţii.
Dar unde și cum anume s-au format acestea? Un nou studiu realizat de o echipă de la Universitatea din Texas, Austin, publicat în Nature Astronomy, oferă răspunsuri clare și dezvăluie detalii fascinante despre Marte.
Analizând datele provenite de la 150 de zăcăminte de argilă identificate de Mars Reconnaissance Orbiter, al NASA, cercetătorii au descoperit un model clar.
A fost o planetă perfectă pentru viață: Oamenii de știință dezvăluie detalii fascinante
Majoritatea argilelor sunt concentrate la altitudini joase, în apropierea depozitelor lacustre antice, dar departe de rețelele dense de văi.
Acest lucru indică faptul că s-au format în apropierea unor corpuri de apă stătătoare stabile, acum miliarde de ani.
„Aceste zone erau bine udate, dar terenul era plat. Aceste condiții au asigurat stabilitatea pe termen lung”, explică autoarea principală Rhianna Moore, care lucrează în prezent la misiunea Artemis a NASA, conform universemagazine.com.
Un mediu acvatic stabil a fost crucial: a făcut posibilă crearea unor straturi groase de argilă, bogate în minerale. Astfel de condiții calme, bogate în apă și minerale, sunt considerate ideale pentru apariția și menținerea vieții.
Totuși, argila de pe Marte dezvăluie și diferențe fundamentale față de Pământ. Pe planeta noastră, mișcarea plăcilor tectonice furnizează constant rocă proaspătă pentru reacții cu CO2-ul atmosferic și apa, contribuind la reglarea climei.
Marte însă nu a avut activitate tectonică. Cercetătorii sugerează că, atunci când vulcanii marțieni au emis CO2, lipsa unui mecanism de furnizare a noii roci reactive a dus la acumularea de gaze cu efect de seră.
Acest lucru ar fi putut face planeta mai caldă și mai umedă, promovând formarea argilei, dar în același timp a cauzat un dezechilibru global în ciclul apă-carbon.
Acest dezechilibru ar putea explica unul dintre cele mai mari mistere ale planetei Marte: de ce nu există aproape deloc roci carbonatice, cum ar fi calcarul, care ar fi trebuit să se formeze în prezența apei, a CO2 și a rocilor vulcanice fundamentale ale planetei?
Studiul oferă un răspuns: formarea intensivă a argilei ar fi putut bloca apa și componentele chimice necesare pentru formarea carbonatului.
Lunar Cruiser, un rover lunar dezvoltat de constructorul auto Toyota, a efectuat primul său test terestru - Foto: Profimedia Images (Imagine cu caracter ilustrativ)
Astfel, straturile groase de argilă nu sunt doar capsule ale timpului din trecutul umed al lui Marte, cu potențial pentru viață, ci și cheia pentru înțelegerea evoluției geochimice unice a planetei și dezlegarea misterului său legat de carbonat.
Ele creează o imagine a unei lumi radical diferite de Pământ, dar totuși propice formării structurilor minerale complexe.
