„Eroul veteran din Alba, Vasile Muntean, participant în a doua conflagrație mondială și fost prizonier la ruși, a părăsit această lume. Veteranul de război Vasile Muntean din Ohaba, care în decembrie a împlinit venerabila vârstă de 100 de ani, a plecat spre Oastea Cerească, la întâlnirea cu Tatăl Ceresc și camarazii săi de armă”, anunță Cercul Militar Alba Iulia.
Căpitanul (rtg) Muntean Vasile s-a născut la data de 12 decembrie 1921, într-o familie de țărani autentici, din satul Ohaba, județul Alba.
Premilităria a făcut-o la Secășel, cu învățătorul satului, pe nume Pascu, iar încorporat a fost în 1943, la Regimentul 82 Infanterie Târnăveni, alături de mulți consăteni, printre care și Laurean Deac.
Pe frontul din Rusia, dar și în lagăre, au murit din satul lor 42 de soldați, iar pe frontul din Apus, alți 31, în total satul Ohaba având 73 de eroi căzuți în cel de al Doilea Război Mondial.
În primăvara lui 1944 sunt trimiși pe front în Moldova, iar bombardamentele americane de la Brașov i-au prins pe drum. Muntean Vasile povestește că atunci a văzut pentru prima dată ce înseamnă războiul. Liniile de cale ferată făcute praf, vagoanele și locomotivele distruse și un număr mare de oameni morți, a fost imaginea de groază din debutul unei experiențe pe care eroul nostru nu a uitat-o nicio clipă.
Vasile Muntean a fost instruit ca încărcător la arma mitralieră ZB, cu banda de 100 de cartușe. Veteranul povestește că acestui tip de mitralieră îi deserveau cinci inși.
În aprilie 1944, regimentul s-a așezat la Țubucani, un sat din județul Neamț, în apropierea unei ferme de armăsari, folosiți special pentru front. În 23 august 1944 aude de armistițiu, însă pe 25 august sunt înconjurați de ruși și duși la Bălți, peste Prut, iar de acolo în lagăr.
După trei săptămâni, soldații prizonieri sunt puși în bou-vagon și duși la Krasna Luci, în Donbas. Jumătate dintre prizonieri erau români, iar ceilalți nemți. În prima iarnă, povestește eroul Vasile Muntean, au murit foarte mulți soldați. Unde a fost dus el erau aproximativ 2000 de prizonieri, alături de care lucrau la refacerea unei uzine electrice.
Condițiile de trai erau precare, fiind siliți să doarmă într-un dormitor cu 200 de prizonieri. În prizonierat, Muntean își aducea aminte că a avut un trai mai bun când îi duceau la colhoz la lucru.
În prima iarnă, 1944-1945, nu aveau foc în dormitor, iar prizonierii mureau de frig.
28 septembrie 1948 a fost ziua eliberării din prizonierat pentru eroul Vasile Muntean. Se întoarce acasă la Ohaba câteva luni mai târziu, iar în același an se căsătorește cu Elisabeta. A avut trei copii.
Va fi înmormantat cu onoruri militare în Ohaba, județul Alba.
