Românii aruncă 1,87 milioane de tone de mâncare pe an. Câți bani pierde o familie?

Mâncarea cumpărată în exces, porțiile prea mari sau produsele uitate în frigider pot însemna pentru o familie din România pierderi de la câteva sute până la câteva mii de lei în fiecare an.

Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) atrage atenția, într-o analiză publicată marți, 16 septembrie, asupra costului financiar al risipei alimentare, într-o perioadă în care prețurile alimentelor reprezintă una dintre cheltuielile importante ale gospodăriilor.

Citește și: 188 de kilograme de mâncare aruncate de fiecare român într-un an. Cum poate fi salvat surplusul de alimente?

Potrivit datelor citate de organizație, peste 53% din risipa alimentară la nivel european se produce chiar în gospodării, iar în România sunt aruncate anual aproximativ 1,87 milioane de tone de deșeuri alimentare numai din casele populației.

Românii aruncă 1,87 milioane de tone de mâncare pe an. Câți bani pierde o familie?

În spatele cantităților uriașe de alimente care ajung la gunoi se află adesea obiceiuri aparent banale.

Cumpărăturile făcute fără o listă sau atunci când oamenilor le este foame favorizează achizițiile impulsive și cantitățile prea mari de produse perisabile.

O altă cauză este gătitul unor porții prea mari, fără ca resturile să fie ulterior congelate sau folosite pentru alte preparate.

Și modul în care este organizat frigiderul poate duce la pierderi. Produsele cumpărate recent pot ajunge în fața celor mai vechi, iar acestea din urmă sunt descoperite abia după ce au expirat. FBAR recomandă principiul „First In, First Out”: primul aliment introdus în frigider ar trebui să fie și primul consumat.

O altă problemă este confuzia dintre mențiunile de pe ambalaje. „A se consuma până la” indică data-limită de siguranță, în timp ce „a se consuma de preferință înainte de” se referă la perioada de calitate optimă. Confundarea lor poate determina consumatorii să arunce prematur produse alimentare.

Potrivit FBAR, toate aceste pierderi pot ajunge, cumulat, la câteva mii de lei pe an pentru o familie.

Citește și: 17 milioane de porții salvate de Banca de Alimente în șase luni. Peste 111.000 de copii au primit ajutor

Ce se întâmplă cu mâncarea nevândută de magazine

Risipa produce pierderi și în cazul producătorilor, procesatorilor, distribuitorilor și retailerilor. Produsele pot rămâne nevândute din cauza ambalajelor deteriorate, a unor erori de etichetare sau pentru că se apropie de termenul de expirare.

Pentru companii, pierderea este dublă: nu mai încasează valoarea mărfurilor și trebuie să suporte costurile de eliminare și neutralizare a deșeurilor.

O parte dintre aceste produse pot fi însă donate. Rețeaua Băncilor pentru Alimente lucrează în prezent cu 910 ONG-uri partenere, prin care hrana ajunge la aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile.

Din 2016 până la sfârșitul lunii iunie 2026, rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse. Peste 48.000 de tone au fost alimente, transformate, potrivit organizației, în peste 96 de milioane de porții de hrană.