17 milioane de porții salvate de Banca de Alimente în șase luni. Peste 111.000 de copii au primit ajutor
Băncile pentru Alimente au salvat și redistribuit aproape 9.000 de tone de produse în primele șase luni din 2026. Hrana a ajuns, prin ONG-uri, la aproape 300.000 de persoane vulnerabile în fiecare lună, dintre care peste 111.000 sunt copii.
În România, milioane de porții de mâncare care și-ar fi pierdut valoarea comercială au ajuns în acest an pe mesele unor oameni aflați în dificultate.
În doar șase luni, Băncile pentru Alimente au recuperat aproape 9.000 de tone de produse, iar cifrele arată dimensiunea unei nevoi sociale care continuă să crească.
17 milioane de porții salvate de Banca de Alimente în șase luni. Peste 111.000 de copii au primit ajutor
Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România a colectat și redistribuit 8.926 de tone de produse în perioada ianuarie-iunie 2026.
Cea mai mare parte a fost reprezentată de alimente. Din totalul produselor colectate, 8.555 de tone au fost alimente, iar 7.589 de tone dintre acestea au fost salvate direct de la risipă. Sunt produse sigure pentru consum, dar care nu mai puteau fi vândute în circuitul comercial obișnuit.
În loc să ajungă la gunoi, acestea au fost transformate în aproximativ 17,1 milioane de porții de hrană.
O mare parte din produsele recuperate provin direct din lanțul comercial. Aproape 4.831 de tone au fost colectate din sectorul de retail, iar alte 2.310 tone au provenit din procesare și producție, se arată într-un comunicat de presă al Federației Băncilor de Alimente din România.
Cine a primit hrana?
Hrana nu este distribuită direct de Băncile pentru Alimente către beneficiarii finali, ci ajunge la aceștia prin intermediul organizațiilor neguvernamentale partenere.
În prezent, Rețeaua colaborează cu 910 ONG-uri, prin intermediul cărora alimentele au ajuns, în medie, la 298.030 de persoane vulnerabile în fiecare lună în primul semestru al anului.
Dintre acestea, 111.822 sunt copii cu vârsta sub 18 ani.
Pentru aceste familii, alimentele recuperate din lanțul comercial nu reprezintă doar o soluție împotriva risipei, ci o formă concretă de sprijin într-o perioadă în care costul vieții pune presiune tot mai mare pe bugetele gospodăriilor.
Aproape 100 de milioane de porții în zece ani
Rezultatele din acest an vin după un deceniu în care Rețeaua Băncilor pentru Alimente a construit un sistem național de colectare și redistribuire a surplusului alimentar.
Prima bancă pentru alimente a fost înființată în România în 2016. Până la sfârșitul lunii iunie 2026, cele nouă Bănci Regionale pentru Alimente au colectat în total peste 49.000 de tone de produse.
Dintre acestea, peste 44.000 de tone au fost alimente salvate de la risipă direct din lanțul agroalimentar, iar alte peste 4.000 de tone au fost strânse de la cetățeni în cadrul campaniilor de colectare de alimente.
În total, alimentele colectate în ultimul deceniu s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană.
Acestea au fost distribuite prin intermediul ONG-urilor partenere către aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile la nivel național.
Pragul de 100 de milioane de porții redistribuite este, astfel, tot mai aproape.
Cum ajunge surplusul pe masa celor care au nevoie
Mecanismul pornește de la companiile care au produse alimentare sigure pentru consum, dar care nu mai pot fi comercializate. Acestea pot fi preluate de Băncile pentru Alimente și direcționate ulterior către organizațiile care lucrează cu persoane vulnerabile.
Procesul presupune însă mai mult decât simpla colectare a produselor. Pentru ca alimentele să ajungă efectiv la beneficiari sunt necesare transport frigorific, spații de depozitare și logistică.
Federația Băncilor pentru Alimente face apel în continuare la companiile din producție, procesare, distribuție și retail să doneze surplusul alimentar care poate fi consumat în siguranță.
Potrivit organizației, donațiile de alimente beneficiază de facilități fiscale, inclusiv deductibilitate integrală și scutire de TVA, în condițiile prevăzute de legislație.
Cifrele primelor șase luni arată, astfel, două probleme care se întâlnesc în același loc: risipa alimentară și nevoia de hrană. În timp ce mii de tone de produse își pierd valoarea comercială în fiecare an, sute de mii de oameni depind de sprijinul organizațiilor care reușesc să le recupereze și să le redistribuie.