Ce ne așteaptă în iarna și primăvara lui 2027? Avertisment de la un secretar de stat în Ministerul Energiei

El a invocat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, lipsa unei perspective clare de repornire și prețurile ridicate ale gazelor din Europa, dar a afirmat că sistemul energetic românesc s-a dovedit mai rezilient decât se anticipa.

Ce ne așteaptă în iarna și primăvara lui 2027? Avertisment de la un secretar de stat în Ministerul Energiei

„Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă situației generale din Europa, ce arată prețuri foarte ridicate la gaze”, a afirmat secretarul de stat, la o conferință de specialitate, citat de Agerpres.

Acesta a precizat că riscul unor prețuri ridicate la electricitate a fost discutat și la reuniunea informală a miniștrilor Energiei, desfășurată săptămâna trecută la Dublin, unde a reprezentat România:

„Chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”.

Soluții pentru consumatorii industriali și furnizori

Potrivit oficialului, una dintre principalele preocupări este găsirea unor mecanisme prin care prețurile să devină mai stabile, în special pentru marii consumatori industriali, companiile energo-intensive și furnizorii de energie.

„Întreaga discuție este cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori”, a explicat Bușoi.

Secretarul de stat a vorbit și despre investițiile în energie finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit acestuia, peste 800 de milioane de euro au fost absorbite pentru proiecte din sector.

Banii au cofinanțat capacități de producere a energiei din surse regenerabile, sisteme de stocare în baterii, centralele de termoficare din Arad și Constanța și patru capacități de producere a hidrogenului.

„Nu este o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri, la Arad și Constanța, care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, și patru capacități de producție de hidrogen”, a afirmat acesta.

Aproximativ 10 miliarde de euro, angajate prin Fondul pentru Modernizare

În ceea ce privește Fondul pentru Modernizare, oficialul a declarat că aproximativ 10 miliarde de euro din totalul de 12 miliarde au fost deja angajate în diferite proiecte.

Pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, investițiile în energie ar trebui să rămână o prioritate, a susținut Bușoi.

Printre direcțiile indicate se numără digitalizarea, securitatea cibernetică și continuarea contractelor pentru diferență, mecanism prin care producătorilor de energie li se oferă un preț de referință stabil pentru electricitatea livrată.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe organizate de publicația InvesTenergy, sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la care participă reprezentanți ai sectorului pentru a discuta despre investiții, oportunități și competitivitate.