O româncă născută în 1966 a muncit aproape 38 de ani în România și Italia. Când va ieși la pensie?
După zeci de ani de muncă atât în România, cât și în Italia, o româncă născută în 1966 așteaptă cu emoție ziua în care va putea ieși la pensie. Întrebarea care îi frământă mulți români: când se va pune în practică dreptul la pensia pentru limită de vârstă?
Într-un context social marcat de îmbătrânirea populației și de migrația masivă a forței de muncă, tot mai mulți români se apropie de momentul pensionării cu întrebări, nelămuriri și temeri legate de drepturile lor.
Anul 2026 vine cu noi ajustări ale legislației privind pensiile, în special pentru femei, iar pentru cei care au muncit atât în România, cât și în alte state europene, procedura devine și mai complexă.
O româncă născută în 1966 a muncit aproape 38 de ani în România și Italia. Când va ieși la pensie?
„Am muncit o viață întreagă, în două țări, și tot ce îmi doresc este să știu dacă pot ieși la pensie fără să pierd anii de muncă”, spune, cu emoție, o româncă născută la 31 martie 1966, care a lucrat 16 ani și 2 luni în România și 21 de ani și 10 luni în Italia.
În prezent, aceasta locuiește și muncește în continuare în Italia, dar se apropie de vârsta la care poate solicita pensia pentru limită de vârstă.
Problemele apar într-un moment în care tot mai mulți români ating vârsta legală de pensionare. Începând cu 1 ianuarie 2026, vârsta standard de pensionare pentru femei ajunge la 62 de ani și 6 luni, în creștere cu o lună față de finalul anului 2025.
Citește și: Bolojan spune când cresc pensiile. „Să fim corecți cu pensionarii”. Care e cel mai negru scenariu?
Creșterea este una graduală și va continua aproape lunar până în anul 2035, când vârsta de pensionare a femeilor va fi egalată cu cea a bărbaților, stabilită la 65 de ani.
Bărbații pot solicita pensia pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu condiția realizării unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani. În cazul femeilor, stagiul complet este mai redus, dar și acesta se află într-un proces de creștere progresivă.
Pentru anul 2026, femeile născute în a doua jumătate a anului 1963 și începutul anului 1964 pot depune cerere pentru pensia la limită de vârstă, în funcție de luna exactă a nașterii.
În paralel, legislația stabilește și condițiile pentru pensionarea anticipată, destinată celor care au realizat un stagiu de cotizare mai mare decât cel complet.
Declarația pensionarei: „Nu cer nimic în plus, doar să mi se recunoască munca”
„În România am avut perioade de șomaj, venit în completare și un copil. În Italia am muncit constant. Nu cer nimic în plus, doar să mi se recunoască fiecare an muncit”, explică femeia.
Aceasta a beneficiat de:
șomaj în perioada 10 februarie – 6 noiembrie 1994;
venit în completare între 15 martie și 9 decembrie 1999;
șomaj după 1 aprilie 2001, respectiv între 1 noiembrie 2001 și 28 iulie 2002.
Specialiștii confirmă că aceste perioade sunt relevante la calculul pensiei pentru limită de vârstă. „Șomajul de dinainte de aprilie 2001 este stagiu necontributiv, dar se valorifică integral la pensia pentru limită de vârstă. După această dată, șomajul devine contributiv și contează la toate tipurile de pensie”, explică un expert în dreptul muncii.
Citește și: Sute de mii de pensionari au pierdut ajutorul de 50 lei la pensie pentru plata facturilor. De ce?
Pensia anticipată și penalizările
Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, legea prevede penalizări ale cuantumului pensiei. Acestea sunt calculate în funcție de numărul de luni de anticipare și de anii munciți peste stagiul complet.
„Cu cât stagiul de cotizare este mai mare, cu atât penalizarea este mai mică, însă reducerea se aplică până la atingerea vârstei standard de pensionare”, subliniază specialiștii.
Totodată, ei atrag atenția că pensionarea anticipată rămâne inaccesibilă pentru românii care nu au acumulat cel puțin 32–33 de ani de cotizare efectivă.
Sistem suprasolicitat și întârzieri
În timp ce autoritățile vorbesc despre reforme, digitalizare și simplificarea procedurilor, realitatea din teritoriu este adesea diferită. „Avem dosare care se soluționează în luni sau chiar ani.
Pentru pensionari, aceasta nu este doar o problemă birocratică, ci una care le afectează direct traiul zilnic”, avertizează reprezentanții sindicatelor din domeniu.
Românii din diaspora și pensia comunitară
Autoritățile reamintesc că românii care au lucrat în alte state ale Uniunii Europene trebuie să solicite pensie comunitară. Aceasta presupune totalizarea stagiilor realizate în toate statele membre, fiecare stat urmând să plătească partea de pensie aferentă perioadei lucrate pe teritoriul său.
„Este singura modalitate prin care românii din diaspora își pot proteja drepturile după zeci de ani de muncă în afara granițelor”, explică experții în legislație europeană.
Documente necesare pentru depunerea dosarului de pensie
Pentru înscrierea la pensia pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parțial, sunt necesare următoarele documente:
- cererea de pensionare, completată conform modelului legal;
- formularele europene E202 și E207, puse la dispoziție de instituția de asigurări sociale din statul de reședință;
- declarație pe propria răspundere, semnată la ghișeu;
- copie a actului de identitate românesc;
- documente de stare civilă, după caz;
- certificatele de naștere ale copiilor, pentru femeile care depun dosarul după 1 septembrie 2024;
- carnetul de muncă sau adeverințe de vechime;
- livretul militar, unde este cazul;
- acte de studii, inclusiv masterat și doctorat, dacă au fost urmate la zi;
- adeverințe privind sporurile și alte venituri pentru perioadele anterioare lunii aprilie 2001.
Formularele europene pot fi consultate și în variantă explicativă pe site-urile caselor teritoriale de pensii.
