Educație sexuală!? Rata natalităţii la fete de 10-14 ani, de 8,5 ori mai mare în România ca în UE

Sarcinile la adolescente reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, în contextul în care rata natalităţii la fete de 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, conform cifrelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) și Eurostat.

Citește și: 2.100.000 elevi studiază religia, niciunul educația sexuală. 2 elevi de 13 ani au făcut sex în baie

Educație sexuală!? Rata natalităţii la fete de 10-14 ani, de 8,5 ori mai mare în România ca în UE

Studiile arată că, la nivel global, tot mai multe femei aleg să evite o sarcină pe perioade mai lungi din viaţa reproductivă.

Numărul femeilor cu nevoi de planificare familială (căsătorite sau aflate într-o relaţie, ori necăsătorite, dar active sexual, fertile şi cu intenţia de a amâna sau evita o sarcină) a crescut de la 0,7 miliarde în 1990 la 1,1 miliarde în 2021 (+62%), iar utilizarea metodelor moderne de contracepţie a urcat cu 58% în ultimele trei decenii, ajungând la 871 milioane de femei în anul 2024.

În prezent, aproape 78% dintre femeile de 15-49 de ani care doresc să evite o sarcină folosesc o metodă modernă, însă peste 250 de milioane rămân fără acces la contracepţie modernă (Naţiunile Unite, 2024).

Citește și: De ce avem mame la 13 ani? Medic ginecolog: Suntem în secolul vitezei. Toate sunt pe repede înainte

În România, prevalenţa estimată a utilizării contracepţiei în rândul cuplurilor căsătorite sau aflate în uniune consensuală este de aproximativ 70%. Totuşi, nevoia neacoperită pentru o metodă modernă de contracepţie la femeile de vârstă fertilă rămâne ridicată, situându-se la 26,5%, arată INSP, potrivit News.ro.

Tinerii au nevoie de o atenţie specială în ceea ce privește educația sexuală

Tinerii au nevoie de o atenţie specială. Raportul internaţional HBSC 2021/2022 arată că România se află printre ţările cu cea mai ridicată frecvenţă a utilizării prezervativului la vârsta de 15 ani, în rândul celor care şi-au început viaţa sexuală (75% dintre băieţi – peste media europeană de 61% – şi 67% dintre fete, cu 10 puncte procentuale peste media europeană de 57%). Totuşi, în ciuda acestei creşteri a utilizării metodelor eficiente de contracepţie, aproximativ 25% dintre băieţi şi peste 30% dintre fete nu folosesc protecţie eficientă, expunându-se riscului de sarcini nedorite şi infecţii.

Pentru a preveni aceste riscuri, este esenţial ca tinerii să fie sprijiniţi să ia decizii informate privind comportamentul lor sexual. Accesul la informaţii corecte şi sprijinul din partea familiei, şcolii şi profesioniştilor din sănătate îi ajută pe adolescenţi să îşi protejeze sănătatea şi să îşi construiască un viitor în siguranţă.

INSP adaugă că sarcinile la adolescente reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Acestea implică riscuri crescute atât pentru mamă, cât şi pentru copil: greutate mică la naştere, naştere prematură, deces perinatal şi deces matern.

La nivel global, complicaţiile din timpul sarcinii şi naşterii constituie principala cauză de deces în rândul fetelor de 10-19 ani (OMS). Dincolo de impactul medical, naşterea la vârste fragede are consecinţe sociale serioase: abandon şcolar, limitarea oportunităţilor educaţionale şi profesionale, precum şi dificultăţi economice şi emoţionale pe termen lung.

13.222 adolescente cu vârsta între 15-19 ani au născut în 2024 în România

În România, rata natalităţii la fete de 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE, iar la grupa de vârstă 15-19 ani este de 3,4 ori mai mare.

Din cele 148.916 naşteri înregistrate în 2024, 13.816 (9,28%) au fost la mame sub 19 ani: 594 de fete sub 15 ani şi 13.222 adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Aproape 1 din 10 copii născuţi în România are o mamă minoră (INS – Evenimente demografice, 2024).