Creștere de 3,7% a pensiilor în Germania din 2026. Pensionarii români nu vor lua bani în plus
Germania se pregătește pentru o nouă creștere a pensiilor, în timp ce România anunță înghețarea acestora din cauza deficitului bugetar.
Plățile de pensii pentru peste 21 de milioane de persoane din Germania ar putea crește cu aproximativ 3,7% în 2026, potrivit unui proiect al raportului privind asigurările de pensii pentru anul 2025.
Documentul, elaborat de Ministerul Federal al Muncii, arată că guvernul german anticipează o majorare semnificativă a pensiilor începând cu 1 iulie 2026, depășind chiar rata inflației prognozată la doar 2%.
Creștere de 3,7% a pensiilor în Germania din 2026. Pensionarii români nu vor lua bani în plus
Creșterea pensiilor vine după o altă ajustare consistentă în 2025, de 3,74%, și reflectă stabilitatea sistemului german de asigurări sociale, care se bazează pe un echilibru între contribuțiile angajaților, angajatorilor și susținerea bugetară a statului.
Deși cifrele sunt încă proiecții și ar putea fi ajustate în primăvara anului viitor, direcția generală este clară: Germania continuă să protejeze puterea de cumpărare a pensionarilor.
Citește și: Cum a fost umilit un pensionar cu o pensie de 1.100 lei după 34 ani de muncă? „Sub pensia minimă”
Conform raportului guvernului federal, rata contribuției la fondul de pensii va rămâne stabilă la 18,6% pentru o perioadă mai lungă decât se estimase anterior.
O creștere semnificativă, până la 19,8%, ar urma să aibă loc abia în 2028, urmată de o nouă majorare graduală până la 21,2% în 2039.
În plus, guvernul german a introdus un pachet amplu de reforme pentru a asigura sustenabilitatea sistemului. Printre acestea se numără extinderea garanției privind nivelul pensiei la 48% din salariul mediu, menținut până în 2031, precum și creșterea beneficiilor pentru părinții copiilor născuți înainte de 1992 — aceștia vor primi trei ani de credit pentru îngrijirea copilului, în loc de doi ani și jumătate.
Reforma este privită ca o măsură de echilibru între generații. Cu toate acestea, există și voci critice — mai ales din rândul Uniunii Tinerilor din cadrul CDU/CSU — care avertizează că menținerea acestui nivel al pensiilor ar putea pune presiune pe tinerii contribuabili în viitor.
Totuși, în ansamblu, Germania reușește să ofere pensionarilor o perspectivă clară și predictibilă, în contrast puternic cu situația din România.
România: înghețarea pensiilor și presiunea deficitului
În România, situația este cu totul diferită. În timp ce pensionarii germani se pot aștepta la o nouă creștere a veniturilor în 2026, pensionarii români se confruntă cu înghețarea pensiilor și chiar cu tăieri indirecte prin neaplicarea indexărilor.
Guvernul de la București se află în fața unei provocări majore: un deficit bugetar de 160 de miliarde de lei, din care 40 de miliarde reprezintă doar deficitul fondului de pensii — adică un sfert din întreaga gaură bugetară.
În aceste condiții, premierul Ilie Bolojan va fi nevoit să reducă semnificativ cheltuielile în proiectul de buget pentru 2026, ceea ce înseamnă, cel mai probabil, înghețarea pensiilor pentru un nou an consecutiv.
Citeşte şi: Ce pensie încasează un pensionar cu 45 ani de muncă. Cum poate primi 200 lei în plus la pensie?
Conform informațiilor publicate de Newsweek România, indexarea de 7% cu inflația, prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, nu va mai fi acordată. Pensionarii români vor pierde, în medie, 180 de lei lunar, o sumă deloc neglijabilă pentru cei care trăiesc la limita subzistenței.
În plus, procesul de „mică recalculare” a pensiilor se desfășoară extrem de lent. Surse din cadrul Casei Naționale de Pensii estimează că, în ritmul actual, operațiunea ar putea dura peste 18 luni, ceea ce amână și mai mult orice perspectivă reală de creștere a veniturilor pentru vârstnici.
Impact asupra românilor din Germania
Pentru cei aproximativ 909.000 de cetățeni români stabiliți în Germania, vestea creșterii pensiilor este una pozitivă. Mulți dintre aceștia contribuie deja la sistemul german de asigurări și, în timp, vor beneficia de o pensie germană stabilă și predictibilă, cu ajustări anuale și protecție împotriva inflației.
În schimb, românii care au muncit o viață în țară și se bazează pe pensia din România se confruntă cu o perspectivă tot mai sumbră. Lipsa reformelor structurale, dublată de un deficit cronic și de presiunea împrumuturilor externe, face ca orice discuție despre creșteri de pensii până în 2030 să fie aproape imposibilă.
