1.000.000 noi pensionari pot prăbuși sistemul de pensii. Ce soluție are ministrul Muncii la acest dezastru?

Sistemul de pensii din România nu se mai poate susține în forma actuală. În fiecare an, deficitul acestui sistem crește cu câteva miliarde de lei, iar presiunea asupra bugetului public devine tot mai mare.

Situația riscă să scape complet de sub control în următorii cinci ani, când numărul pensionarilor va trece de 6.000.000. Motivul principal este pensionarea generației decrețeilor.

Citește și: Bolojan pregătește creșterea vârstei de pensionare. Europa a dat undă verde. Până la ce vârstă vom munci?

1.000.000 noi pensionari pot prăbuși sistemul de pensie. Ce soluție are ministrul Muncii la acest dezastru?

Natalitatea României a crescut puternic după ce Nicolae Ceaușescu a interzis avortul. Astfel, în perioada 1967–1969 s-au născut aproximativ 1,4 milioane de persoane. Acești copii ajung acum la vârsta pensionării.

Ieșirea lor din câmpul muncii va produce un șoc major asupra bugetului de pensii. Practic, cheltuielile vor exploda în anii următori.

Citește și: Bolojan vrea schimbarea legii pensiilor: Va dispărea un tip de pensie. Sute de mii de români, afectați

Un calcul arată că, în anul 2030, dacă luăm în considerare noii pensionari și păstrăm același buget alocat pensiilor, sistemul va avea o problemă gravă: nu vor exista bani pentru plata pensiilor a aproximativ 1.000.000 de persoane.

În prezent, pentru plata pensiilor este nevoie de circa 150 de miliarde de lei anual. În următorii ani însă, această sumă va depăși 180 de miliarde de lei pe an.

La acest moment, România are aproximativ 5.000.000 de pensionari. Odată cu pensionarea decrețeilor, numărul acestora ar putea ajunge la 6.600.000.

Citește și: Ministrul Muncii, anunț despre creșterea pensiilor pe care pensionarii nu voiau să îl audă. „Am luat decizia”

De ce se va bloca sistemul?

Problema majoră este că sistemul nu poate fi susținut, mai ales în condițiile unei rate ridicate a șomajului. În realitate, pensiile sunt plătite cu dificultate din contribuțiile celor care lucrează în prezent.

În același timp, pensiile au crescut, în timp ce salariile pentru care se plătesc taxe și contribuții sunt mici, ceea ce adâncește și mai mult problema financiară.

Europa pregătește creșterea vârstei de pensionare. Bolojan o susține

Una dintre soluțiile discutate este creșterea vârstei de pensionare. Newsweek a relatat că există deja state care au majorat vârsta de pensionare sau intenționează să facă acest lucru.

În contextul unei speranțe de viață mai mari și al unui număr tot mai mic de contributori, ajustarea vârstei de pensionare și a altor elemente ale sistemului devine inevitabilă în Uniunea Europeană.

Citește și: Lista completă a beneficiilor la pensie din 2026. Care pensionari iau bani în plus și când se dau?

Danemarca a ales o variantă mai flexibilă, revizuind vârsta de pensionare la fiecare cinci ani, în funcție de speranța de viață. În 2023, autoritățile daneze au aprobat creșterea acesteia la 70 de ani până în 2040.

Potrivit datelor OCDE, pentru generațiile care au ieșit la pensie în 2024, vârsta medie efectivă de pensionare a fost de 63,9 ani în cazul femeilor și de 64,7 ani în cazul bărbaților.

Pentru Italia, scenariul este și mai critic. Studiile arată că vârsta de pensionare ar putea ajunge aproape de 70 de ani.

În România, premierul Ilie Bolojan susține că majorarea vârstei de pensionare va fi necesară în viitor.

„Sunt poziții diferite de care trebuie ținut cont și, la fel cum există reglementări pentru pensionări mai rapide în sectoarele cu muncă grea, aceste lucruri trebuie gândite. Dar, per ansamblu, vârsta de pensionare trebuie ridicată peste tot”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri, la B1TV.

Poziția Ministurlui Muncii

Pe de altă parte, ministrul Muncii, Florin Manole, are o poziție diferită față de cea a premierului.

Ministrul a fost întrebat, la Interviurile Adevărul, despre problema decrețeilor și despre viitorul sistemului de pensii.

Moderatoarea l-a întrebat: „S-a spus că, odată cu pensionarea decrețeilor, sistemul nu va mai face față, va pica, se va bloca. Îi încurajați pe oameni să-și facă o pensie privată?”

Florin Manole a răspuns: „Eu nu am pensie privată, Pilon III, așa că nu pot face nici publicitate, nici antipublicitate. Statul trebuie să facă totul pentru a putea avea resurse și există câteva instrumente pentru a face asta: să sprijinim tinerii să intre pe piața muncii și să creștem numărul de angajați, inclusiv prin contingentul de lucrători străini, care trebuie să aibă drepturile respectate.”

Deși creșterea numărului de angajați este menționată ca parte din soluție, ministrul nu a prezentat un plan clar pentru rezolvarea acestei probleme.

Datele Institutului Național de Statistică arată că populația activă a României era, în trimestrul al doilea al anului, de 8,222 milioane de persoane. Dintre acestea, 7,733 milioane erau ocupate, iar 489.800 erau șomeri.

Rata șomajului a fost cea mai ridicată în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, unde a ajuns la 22,9%.