Un studiu arată că anxietatea poate fi un indicator al tumorilor cerebrale benigne. Ce spun experții
Un studiu arată că anxietatea poate fi un indicator al tumorilor cerebrale benigne. Ce spun experții. Studiul alarmant sugerează că anxietatea, alături de vertij și amețeli, ar putea fi un indiciu al unei tumori cerebrale benigne.
Un studiu îngrijorător realizat de cercetătorii de la Universitatea din Washington indică că simptome precum anxietatea, vertijul și amețelile ar putea reprezenta semne timpurii ale unei tumori cerebrale benigne.
Aceștia au analizat modul în care se dezvoltă un schwannom vestibular (VS) care este un tip de tumoare cerebrală necanceroasă (benignă), cunoscută și sub numele de neurom acustic.
Un studiu arată că anxietatea poate fi un indicator al tumorilor cerebrale benigne. Ce spun experții
Acest tip de tumoare crește de obicei lent, pe parcursul a mai multor ani și afectează nervul responsabil pentru auz și echilibru. Astfel, pacienții încep să raporteze probleme precum pierderea auzului, tinitus și amețeli.
În studiul recent, publicat în revista JAMA Otolaryngology—Head & Neck Surgery , cercetătorii de la Universitatea Washington au examinat datele de la 109 adulți diagnosticați cu o tumoare cerebrală unilaterală, netratată, în perioada iunie 2004 și ianuarie 2025.
Tumorile au fost diagnosticate prin RMN
Participanții care au fost diagnosticați prin intermediul scanărilor RMN la Spitalul Barnes-Jewish din St. Louis, Missouri.
Aceștia au completat un chestionar care a evaluat aspectele fizice, funcționale și emoționale ale amețelilor lor.
Un neurom acustic poate să nu provoace simptome evidente la început, dar cele care se dezvoltă treptat tind să includă pierderea auzului, tinitus și vertij
Chestionarul folosit de specialiști se numește Inventarul Handicapului Amețelilor și este format din 25 de întrebări, fiecare cu trei răspunsuri posibile, codificate astfel: nu (valoare=0), uneori (2) și da (4) - unde 100 indică cea mai severă dizabilitate în ceea ce privește amețelile.
Pe lângă acest chestionar, specialiștii au folosit și scala Tulburării de Anxietate Generalizată -7 care este utilizată în depistarea gradului de anxietate a unei persoane.
Cercetătorii au descoperit că cei care aveau un istoric de anxietate aveau un scor de amețeli cu aproape 14 puncte mai mare decât cei fără un astfel de istoric.
Astfel, specialiștii au făcut legătura între simptomele legate de tumorile cerebrale și anxietate.
Tyler Wilson, expert în neurotologie și autor principal al studiului, a declarat:
„S-a constatat că suferința psihologică are un efect asupra vertijului la pacienții cu boli și afecțiuni care afectează sistemul vestibular.”
Deși aceste studii au identificat asocierea dintre vertij și tulburările de anxietate, din câte știm, niciun studiu de până acum nu a examinat rolul anxietății în VS.
Deși scorul DHI mediu a fost de aproximativ 27 – sugerând că amețelile au avut un impact semnificativ asupra vieții majorității pacienților, cercetătorii au descoperit că acest lucru a fost mult mai sever la pacienții cu istoric de anxietate.
În ultimii 50 de ani au fost diagnosticate un număr tot mai mare de tumori cerebrale benigne
Experții spun că în ultimii 50 de ani au fost diagnosticate un număr tot mai mare de tumori cerebrale benigne, despre care se crede că se datorează cel puțin parțial utilizării tot mai frecvente a RMN-urilor.
Tulburarea de anxietate generalizată (TAG) este o afecțiune mintală frecventă.
Pentru fiecare punct suplimentar în severitatea anxietății măsurat, scorurile DHI au crescut cu 2,6 puncte.
Interesant este că pacienții cu simptome de pierdere a auzului au spus că amețelile au avut un impact mai mic asupra vieții lor de zi cu zi decât cei al căror auz le-a rămas intact.
Deși cercetătorii au remarcat că dimensiunea unei tumori nu pare să aibă un efect asupra amețelilor, NHS avertizează că tumorile mari pot fi grave, deoarece pot provoca o acumulare de lichid în creier care poate pune viața în pericol.
Cercetătorii au concluzionat:
„Amețelile nu sunt adesea raportate de medicii trimițători și ar trebui evaluate atunci când se suspectează un diagnostic de VS.”
Femeie care stă cu ambele mâini în cap - Foto: Freepik (rol ilustrativ)
Alte simptome frecvente ale VS includ dureri de cap persistente, vedere încețoșată, amorțeală, durere sau slăbiciune pe o parte a feței. Totodată, unii pacienți au raportat și probleme de coordonare, modificări ale vocii și dificultăți la înghițire.
Opțiunile de tratament pentru tumorile cerebrale variază în funcție de factori precum locul în care se află tumora, momentul în care a fost descoperită și dimensiunea sa.
Peste 12.000 de pacienți din Marea Britanie sunt diagnosticați anual cu o tumoare cerebrală
Aproximativ jumătate dintre aceste cazuri sunt canceroase.
Adulții cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani sunt cei mai afectați de aceste tumori benigne.
