Șpagovirusul, cel mai mare pericol pentru sistemul sanitar

DE Cătălin Prisacariu | Actualizat: 25.03.2020 - 15:28

Cazurile de corupție din Sănătatea țării sunt omniprezente: de la șefi ai CNAS și directori de spitale, la asistente.

SHARE

Recentul caz al acuzațiilor de mită pe care DNA i le-a adus fostului ministru al Sănătății Sorina Pintea este numai unul dintr-un lung șir de dosare de furt, într-un fel sau altul, de resurse din sistemul medical public din România.

O privire peste cazurile instrumentate de procurori arată că se fură din spitale prin achiziții publice supraevaluate sau pur și simplu inutile, se fură de la pacienții din spitale – nu doar prin șpaga care se cerea și se cere încă de către unii medici și membri ai personalului, în ciuda creșterii substanțiale a salariilor, se fură direct din Casa Națională de Asigurări de Sănătate – fie prin achizițiile făcute de CNAS, fie prin decontările Casei către serviciile medicale de un fel sau altul.

DNA: cinci domenii ale corupției în Sănătate

În mai 2018, DNA anunța finalizarea unui studiu intitulat „Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017“. Conform acestuia, fuseseră identificate „cinci domenii de manifestare a corupției“: achizițiile publice, serviciile medicale, bugetarea unităților spitalicești, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor.

La achiziții publice, „au fost identificate două tipare principale de acțiune: condiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plata unui «comision» (mită) (...); fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale“.

Fostul ministru al sănătății, Sorina Pintea - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

DNA a mai arătat că, „în domeniul serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în ceea ce privește: - expertizarea medicală a capacității de muncă; - realizarea consultațiilor și actelor medicale“.

Procurorii au concluzionat că „Studiul constată că manifestarea infracționalității are loc în majoritatea aspectelor structurale și funcționale ale sistemului de sănătate, cu implicații asupra calității actului medical oferit populației.

Un alt aspect important se referă la existența unor cutume în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral – dreptul la sănătate.(...)

Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control“.

Beuran de la Floreasca

Cazul Sorinei Pintea a șocat și pentru că venea la scurt timp după un altul, tot de mită, dar care ar fi ajuns la chirurgul Mircea Beuran. Conform unui comunicat al DNA din 13 februarie a.c., „În data de 18 decembrie 2018, inculpatul Beuran Mircea (...) a acceptat și primit de la o persoană, medic într-o unitate spitalicească din București (martor în cauză), suma de 10.000 euro, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.

Concret, inculpatul a primit banii respectivi atât pentru a propune în cadrul Universității de Medicină și Farmacie «Carol Davila» București scoaterea la concurs a unui post de asistent universitar în specialitatea chirurgie generală, pe o perioadă determinată, cât și pentru a asigura câștigarea acestui concurs de către martor“.

Când DNA emitea acest comunicat, numele lui Beuran era deja strâns legat de un scandal stupefiant de la spitalul Floreasca: o pacientă de 66 de ani a ars pe masa de operație în urma unei culpe medicale a unei echipe care trebuia să fie coordonată de profesorul Beuran, dar acesta nu se afla în sala de operație.

Brădișteanu de la Floreasca

Mircea Beuran a fost medicul personal al lui Ion Iliescu, consilier prezidențial al aceluiași și apoi ministru al Sănătății în guvernul Năstase. Foarte legat de Năstase este și medicul Șerban Brădișteanu, medic tot la Floreasca, precum Beuran.

În iunie 2012, după prima condamnare definitivă a fostului premier, Năstase și-a provocat o rană la gât, prin împușcare, apoi „a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București și, cu această ocazie, inculpatul Brădișteanu Șerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian“, notau procurorii în rechizitoriul de favorizare a condamnatului.

În martie 2015, Brădișteanu era condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare.

CORIFEI Șerban Brădișteanu (foto sus), Florin-Adrian Secureanu (foto jos) și Sorin Oprescu (al doilea de jos) s-au pricopsit cu dosare penale. Ultimul, deși medic, pentru activitatea de primar - Foto: INQUAM PHOTOS/ Marius Dumbrăveanu, Liviu Florin Albei, Raul Ștef

Atunci, șeful de secție de la Floreasca nu era străin de procese și acuzații. Într-un dosar trimis în judecată în 2007, Brădișteanu era acuzat de luare de mită pentru trucarea unei licitații de echipamente medicale destinate penitenciarelor.

„Viciind întreaga procedură de licitație, inculpatul Brădișteanu Șerban Alexandru a favorizat firmele CC MED AG-Elveția și BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discreționară a contractelor de furnizare de produse, cauzând un prejudiciu real în dauna Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) în valoare de 9.169.606 euro.

În schimbul favorizării la licitație a firmelor sus menționate, inculpatul (...) a primit, în conturile firmei sale off-shore Arnell Development Ltd (din Insulele Virgine Britanice), (...) sumele de 500.000 USD și 3.594.333 euro, reprezentând mita pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei de evaluare a licitației. (...) instituțiile medicale beneficiare au semnalat că echipamentele medicale astfel achiziționate au fie o utilitate limitată, fie sunt inutilizabile din lipsa de cazuistică medicală ori a banilor necesari pentru achiziționarea consumabilelor aferente“.

Saloanele nefuncționale pentru arși de la Floreasca

Tot la Floreasca a ieșit la iveală cât cinism poate să zacă în administratorii sistemului medical românesc. După tragedia de la Colectiv, a fost evident că spitalele românești nu au capacitatea să trateze cazuri de mari arși, în ciuda unor investiții consistente.

În acest context, a apărut informația că nici măcar o secție specială de la Floreasca, inaugurată cu pompă cu șase luni înainte de incendiul de la Colectiv, nu era funcțională. Doi ani mai târziu, DNA trimitea în judecată un dosar care explica dimensiunea corupției: „În anul 2013, inculpații Macovei Alexandru Radu, în calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, Gontariu Marina-Magdalena, în calitate de șef Birou achiziții publice și de președinte al comisiei de evaluare a ofertelor în cadrul spitalului și Lascăr Ioan, în calitate de șef Clinică chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă și de membru în comisia de evaluare a ofertelor în cadrul spitalului, în urma unei licitații fictive, au încheiat cu socie-tatea GEMEDICA S.R.L., reprezentată de inculpatul Galea Aurel Cătălin, un acord-cadru.

Pe baza acestui acord cadru, s-au achiziționat, cu încălcarea prevederilor legii privind achizițiile publice și la prețuri supraevaluate, un număr de 54 de echipamente medicale necesare dotării «Unității de îngrijire a arșilor grav».

Această conduită a dus la prejudicierea spitalului cu suma de 8.213.831 lei (inclusiv TVA) din care:

4.791.431 lei reprezentând diferența dintre prețul plătit de spital pentru echipamentele medicale și prețul la care au fost achiziționate de S.C. Gemedica S.R.L. de la furnizorii săi, 3.422.400 lei reprezentând contravaloarea barocamerei (care nu a funcționat vreodată)“.

Iar firma câștigătoare nu era chiar a oricui: potrivit Rise Project, Aurel Cătălin Galea era „prieten intim, sponsor de campanie electorală și partener de afaceri al lui Sorin Oprescu“.

Și Oprescu are un dosar la DNA pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituire a unui grup infracțional organizat, dar nu în calitate de șef de spital, ci de primar general al Bucureștiului.

Bogat ca Malaxa din banii „Malaxa“

Un alt scandal care a ținut prima pagină a ziarelor a fost cel descoperit de către echipa lui Cătălin Tolontan la spitalul Malaxa.

În mai 2017, apărea și un rechizitoriu care formaliza acuzațiile apărute în presă. Potrivit unui comunicat de presă al DNA, „Inculpatul Secureanu Adrian Florin a deținut funcția de manager al Spitalului Clinic «Nicolae Malaxa» din București, în perioada 1 aprilie 2007 până la data de 29 noiembrie 2016.

După numirea în funcția de manager, respectiv din anul 2009 și până la data demiterii acestuia din funcție (29 noiembrie 2016), inculpatul Secureanu Florin-Adrian a conceput și pus în aplicare mai multe mecanisme prin care și-a însușit sume semnificative de bani din patrimoniul spitalului, în cuantum total de 9.144.053,4 lei.

Modalitățile concrete prin care inculpatul Secureanu Florin Adrian a acționat în scopul sus-menționat au fost diverse.

Pe de o parte, inculpatul Secureanu Florin Adrian și-a însușit sume de bani în numerar din casieria Spitalului Clinic «Nicolae Malaxa», activitate concretizată în perioada 4 mai 2009 – 23 noiembrie 2016, cu justificarea achitării în numerar a unor bunuri și servicii evidențiate ca fiind livrate/prestate de două societăți comerciale cu comportament fiscal neadecvat.

Micile șpăgi din activitatea
medicală cotidiană din
întreaga țară pot ajunge
la câteva sute de
milioane de euro pe an

În realitate, aceste două societăți comerciale nu au livrat/prestat niciun bun/serviciu spitalului.

Din probatoriul administrat în cauză s-a reținut că, în perioada menționată, în acest mod, inculpatul Secureanu Florin Adrian și-a însușit suma totală de 1.944.537,45 lei.

Pe de altă parte, inculpatul Secureanu Adrian Florin a folosit și alte metode, mai complexe, finalizate cu însușirea, din fondurile spitalului, a unor sume semnificative de bani, sub pretextul achitării altor servicii sau bunuri de care ar fi beneficiat instituția spitalicească și care s-au dovedit a fi fictive în totalitate. (...)

În perioada 20 mai 2011 - 24 noiembrie 2016, pentru a menține relațiile contractuale dintre Spitalul Clinic «Nicolae Malaxa» și o societate comercială care avea calitatea de furnizor de consumabile medicale către unitatea de spital, inculpatul Secureanu Florin Adrian a pretins și a obținut de la societatea comercială în cauză foloase care nu i se cuvin, respectiv achitarea contravalorii unui număr total de 754 prestații de servicii de turism (cazare, masă, bilete de avion, etc.) în valoare totală de 1.279.402 lei.

De pachetele turistice a beneficiat în cea mai mare parte inculpatul Secureanu Florin Adrian, dar și apropiați ai săi, prieteni, membri de familie, medici și alți angajați ai Spitalului clinic N. Malaxa“.

Și furtul e o boală psihică. „Obregia“, prima parte

Nu toate cazurile de corupție din spitale au fost la fel de celebre sau de spectaculoase. Dar au fost, cu siguranță, la fel de toxice pentru sistemul de sănătate. În noiembrie 2019, de pildă, DNA o trimitea în judecată pe Elena Postolache, „la data faptei medic primar, șef al Laboratorului de analize medicale din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie «Profesor Doctor Alexandru Obregia», sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în formă continuată. (...)

În perioada 29 august 2014 - 19 iunie 2015, în contextul derulării unor contracte încheiate între Spitalul Clinic de Psihiatrie «Alexandru Obregia» și o societate comercială, inculpata Postolache Elena, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit în trei tranșe, de la reprezentanții firmei respective, suma totală de 102.200 lei.

Banii respectivi, ce ar fi reprezentat 3,5% din valoarea fără TVA a facturilor emise de societatea respectivă și achitate de către Spitalul Clinic de Psihiatrie «Alexandru Obregia», ar fi fost primiți de inculpată în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, și anume întocmirea unor referate de necesitate pentru achiziția de produse necesare Laboratorului de analize medicale“.

„Obregia“, partea a doua

Tot la Obregia fuseseră trimiși în judecată și alți colegi ai Elenei Postolache, la începutul anului 2019. Tot de către DNA, care arăta că, „În perioada iunie 2011 – decembrie 2016, inculpata Faur Elena, în calitate de șef al Serviciului Achiziții din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie «Prof. Dr. Alexandru
Obregia», și-a îndeplinit în mod defectuos, prin încălcarea legislației primare, atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în domeniul achizițiilor publice, (cu privire la cercetarea pieței pentru obținerea celei mai bune oferte din punctul de vedere al raportului calitate/
preț pentru bunurile ce fac obiectul contractului și negocierea condițiilor comerciale cu furnizorii, în special a prețurilor, precum și pe cele privind estimarea valorii necesităților). (...) inculpata Faur Elena a atribuit contractele de achiziție lucrări sau produse doar societăților «agreate», (...) deși prețurile practicate de acestea erau mult mai mari decât cele practicate de alți operatori economici.

În acest sens, este de menționat faptul că în urma comparării prețurilor cu care produsele au fost comercializate către spital, cu prețurile la care aceste societăți au achiziționat, ele însele, produsele, a rezultat o supraevaluare a acestora cu 200% până la 1.100%.

(...) Prin aceste demersuri a fost produs unității medicale un prejudiciu de 4.855.474 lei, ce constituie totodată un folos necuvenit pentru firmele beneficiare al contractelor“.

RMN-ul arată șpagatită cronică

Pe lângă sumele „comisionate“ la achizițiile de produse medicale, cele primite de medici ca șpăgi de la pacienți par mici. Chiar derizorii, mai ales când apar într-un comunicat al DNA (ca cel din iulie 2016): „În perioada 18 martie - 03 iunie 2016, inculpatul Moldovanu Eduard, în calitate de Șef al Laboratorului de Radiologie și Imagistică Medicală al Spitalului de Neurochirurgie «N. Oblu» Iași și medic în cadrul acestui laborator, a pretins și primit cu titlu de mită de la mai mulți pacienți sume cuprinse între 250 – 600 lei (în total 3.300 lei) pentru efectuarea unor examene RMN, interpretarea rezultatelor și prescrierea de tratamente.

Totodată, în niciuna dintre situații, inculpatul Moldovanu Eduard, beneficiind și de ajutorul inculpatului Aranyosi Dan Ionuț, nu a înregistrat în evidențele unității medicale investigațiile efectuate și sumele percepute pentru efectuarea examenelor RMN, cu consecința prejudicierii bugetului Spitalului de Neurochirurgie «N. Oblu» Iași cu o pagubă reprezentată de costul real al investigațiilor medicale.

În perioada de 11 februarie – 10 martie 2016, inculpata Rîndașu Maria Magdalena, în calitate de asistent medical în cadrul Laboratorului de Radiologie și Imagistică medicală al Spitalului «N. Oblu» Iași, a pretins și primit de la doi pacienți suma de 550 lei pentru efectuarea unor examene RMN pentru cap și genunchi.

La data de 27 ianuarie 2016, inculpata Gherman Elena Carmen, în calitate de asistent medical în cadrul Laboratorului de Radiologie și Imagistică medicală al Spitalului «N. Oblu» Iași, a pretins și primit de la un pacient suma de 350 lei pentru efectuarea unui examen CT cranian“.

Când, însă, aceste sume se înmulțesc cu mii de cazuri zilnic la nivelul întregii țări, șpaga anuală ajunge la sute de milioane de euro.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -